Impozitul pe clădiri speciale şi costurile cu apa pot afecta profitul Hidroelectrica

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acesta a avertizat că preţul apei constituie o frână pentru potenţialul micro-hidro pe care îl are România, el spunând că ţara noastră este unică în Europa, poate chiar în lume, cu acest preţ.

‘În 2010, preţul apei pentru Hidroelectrica a fost de 80 de milioane de lei, iar în 2011 a fost de 80 de milioane de euro echivalent lei. La ora actuală a mai apărut la orizont şi acest impozit pe clădiri speciale, Mai mult decât atât, mai avem şi o problemă legată de domeniul public şi domeniul privat al statului pentru că, potrivit Constituţiei României, barajele, digurile, canalele, aducţiunile apei sunt în domeniul public al statului. Deci, o firmă de magnitudinea Hidroelectrica, la aproape 6.500 de MW instalaţi, chiar la cataloagele internaţionale, valoarea ei este de vreo 20 – 25 de miliarde de euro, ori, noi nici pe departe nu atingem valoarea asta, deoarece avem peste 300 de baraje, diguri şi aducţiuni ale apei în domeniul public care nu generează amortisment. Noi suntem obligaţi să întreţinem barajele digurile etc, iar costurile ne revin nouă, Apele Române beneficiind de faptul că suntem buni gospodari’, a spus Teleanu, la Romanian HydroPower Energy Summit 2014.

Reprezentantul Hidroelectrica a spus că a ridicat la ministere aspectele legate de preţul apei şi de costurile pe clădirile speciale, pentru că se pune problema profitului.

‘Pot să spun că şi noi am ridicat problema la minister legată de preţul apei, dar şi cea a impozitului care apare pe clădirile speciale. Dacă noi plătim costurile apei cu 80 de milioane de euro echivalent în lei, acest impozit pe clădiri speciale va veni şi el cu vreo 40 de milioane de euro, să spună cineva dacă o firmă comercială, care merge pe politica de profit sau pierdere, mai poate face profit în situaţia asta, mai ales când preţurile şi când cererea de energie sunt în scădere la nivel european şi în România nu”, a subliniat Teleanu.

În altă ordine de idei, acesta a ţinut să menţioneze că potenţialul micro-hidro nu afectează în niciun caz mediul înconjurător, el dând ca exemple Austria şi Cehia.

‘Austria are peste 1.000 (de microhidrocentrale – n.r.) şi este o ţară plină de turism verde. Cehia, care este pe lângă noi precum Banatul sau Transilvania, are triplu numărul de MHC-uri (microhidrocentrale – n.r.) faţă de România şi nu sunt afectaţi. Pe perioada construcţiei este posibil să fie deranjaţi. Pe de o parte, proliferarea aceasta a Naturii 2000 în toate locurile favorabile pentru construcţia de MHC ne-a creat şi nouă probleme. La un moment dat, pe cei de la Firiza, de la Natura 2000, i-am întrebat ce păzesc acolo, ce protejează şi au zis că ‘nişte păsărele’. ‘Ce păsărele? Cu ce le deranjează lucrările noastre?’ Dar, aşa cum ştiţi, fiecare scoate bani din piatră seacă”, a încheiat el.