Armenia acuză Azerbaidjanul la CIJ că „şi-a finalizat epurarea etnică” în Karabah

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cele două ţări vecine expun săptămâna aceasta şi următoarea, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, diferendul lor de lungă dată asupra „purificării etnice”, în condiţiile în care tensiunile militare se intensifică între ele în urma conflictului de anul trecut din această zonă muntoasă contestată.

Cele două foste republici sovietice au purtat două războaie pentru controlul asupra acestei regiuni muntoase, conflicte soldate cu mii de victime în cele două tabere şi care au provocat exodul a sute de mii de persoane: unul în anii ’90, în timpul destrămării Uniunii Sovietice, şi al doilea mai recent, în 2020.

Tensiunile au rămas intense după operaţiunea azeră care a determinat cea mai mare parte a populaţiei armene din enclavă, adică peste 100.000 de persoane, să se refugieze în Armenia.

„După ce a ameninţat vreme de ani de zile că o va face, Azerbaidjanul şi-a finalizat epurarea etnică în regiune”, a declarat în faţa judecătorilor Ieghişe Kirakosian, reprezentantul guvernului armean.

Baku „o consolidează acum, ştergând în mod sistematic toate urmele prezenţei etnicilor armeni, inclusiv patrimoniul cultural şi religios armean”, a declarat el.

Potrivit lui Kirakosian, aproape 200 de armeni sunt în continuare daţi dispăruţi în urma exodului care a provocat haos de-a lungul rutei de acces către coridorul Lacin ce leagă Armenia de regiunea separatistă.

Baku a negat în mod ferm acuzaţiile de „epurare etnică”, afirmând că armenii sunt liberi să se întoarcă, atât timp cât acceptă să trăiască sub dominaţie azeră.

„De la început Armenia avea drept obiectiv să înceapă această procedură în faţa CIJ şi să utilizeze această procedură pentru a duce o campanie mediatică publică împotriva Azerbaidjanului”, a declarat luni în faţa magistraţilor Elnur Mammadov, reprezentantul azer.

Invocarea de către Armenia a competenţei Curţii era „prematură”, a continuat Mammadov. „Aceasta pentru că Armenia a eşuat să poarte negocieri cu Azerbaidjanul pentru a încerca soluţionarea acestui diferend”, a adăugat el. Desigur, există „negocieri limitate”, însă Erevanul „a eşuat să le continue”, a mai spus el.

Bătălia juridică în faţa CIJ datează din septembrie 2021, când cele două ţări au depus plângere una împotriva celeilalte la distanţă de o săptămână. Cele două state vecine se acuză reciproc de „epurare etnică” şi de încălcarea Convenţiei internaţionale asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială (CERD).

CIJ, care ia decizii privind diferendele între state, a emis ordonanţe de urgenţă în decembrie 2021, îndemnând cele două părţi să împiedice incitarea şi promovarea urii rasiale.

Însă, chiar dacă deciziile CIJ sunt constrângătoare, această instanţă nu dispune de niciun mijloc pentru a le face să fie aplicate şi tensiunile s-au acutizat, culminând cu ofensiva-fulger a Azerbaidjanului în septembrie anul trecut în teritoriul contestat Karabah.

Kirakosian a mai declarat în faţa judecătorilor că Azerbaidjanul „califică tot mai des revendicările Armeniei în materie de drepturi ale omului drept o provocare la adresa suveranităţii sau integrităţii teritoriale ale Azerbaidjanului”.

„Azerbaidjanul se înşeală profund. Armenia nu are nicio revendicare asupra teritoriului azer şi este de asemenea hotărâtă să stabilească nişte condiţii pentru o pace veritabilă şi durabilă”, a declarat el.

De asemenea, conflictul a tensionat relaţiile dintre Rusia şi Armenia, Erevanul estimând că Moscova nu a depus suficiente eforturi pentru a ajuta Armenia atunci când era atacată.

În februarie, Armenia a aderat oficial la Curtea Penală Internaţională (CPI), în pofida atenţionărilor Moscovei. De acum, Armenia trebuie să-l aresteze pe Vladimir Putin dacă acesta va intra pe teritoriul armean, în virtutea mandatului de arestare emis de CPI împotriva preşedintelui rus în martie 2023.