Cererea de gaze lichefiate a Europei ar urma să atingă vârful în 2024

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dacă „ţintele blocului comunitar privind regenerabilele vor fi îndeplinite în totalitate, reducerea cererii de gaze preconizată pentru 2030 va fi una de peste 200 miliarde de metri cubi comparativ cu cea din 2019”, potrivit raportului ACER. Este vorba de o cantitate echivalentă cu 130% din importurile de gaze ale UE din Rusia înainte de război. Autorii raportului adaugă faptul că, începând din 2027, blocul comunitar ar urma să aibă contracte de gaze mai mari decât cererea însă acordurile flexibile vor permite că „astfel de surplusuri contractuale să fie uşor de gestionat” şi redirecţionate în altă parte.

Aceste date se adaugă dovezilor potrivit cărora criza energetică din Europa, care a dus preţurile la gaze la maxime istorice, se apropie de final pe măsură ce continentul devine cel mai mare importator mondial de gaze lichefiate. De asemenea, înseamnă că decizia autorităţilor americane de a opri noi proiecte vizând exportul de gaze lichefiate nu va avea un impact semnificativ asupra securităţii energetice a blocului comunitar, pe fondul accelerării expansiunii energiilor regenerabile.

Potrivit ACER, este posibil ca cererea de gaze lichefiate a UE să fi atins nivelul de vârf chiar anul trecut, exceptând situaţia în care iarna următoare va fi una deosebit de friguroasă.

În prezent, cotaţiile futures la gaze la Bursa de la Amsterdam sunt undeva la 30 de euro pentru un megawatt oră, de zece ori mai puţin decât recordurile atinse în cel mai grav moment al crizei energetice din 2022.

Cu toate acestea, dependenţa UE de livrările de gaze lichefiate din Rusia este departe de sfârşit chiar dacă blocul comunitar vrea să elimine complet importurile de combustibili fosili din Rusia în 2027. Anul trecut, Spania a primit aproape 40% din cele 18 miliarde metri cubi de gaze naturale care au ajuns în Europa, în timp ce o treime a ajuns în Franţa şi o cincime în Belgia. Acestea sunt în principal o consecinţă a contractelor pe termen lung semnate înainte de 2022, a precizat ACER.

Spre deosebire de îngrijorările activiştilor de mediu că Europa ar putea fi împovărată cu activele nefolosite pe care le-a construit în timpul crizei energetice, ACER a apreciat că depozitele plutitoare, care reprezintă până la trei sferturi din noile capacităţi, ar putea fi pur şi simplu realocate sau folosite în alte scopuri.