Ce planuri are Ministerul Agriculturii cu sistemele antigrindină care au generat nenumărate controverse printre fermieri

Guvernul  a alocat pentru acest an 23,7 de milioane de lei credite bugetare și 44,5 milioane de lei credite de angajament adică cu 12,2% și respectiv 48,6% mai puțini bani pentru studii, proiecte tehnice, execuție lucrări și achiziție echipamente în cadrul etapei a 24-a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, un program susținut de guvernanți și cercetători, dar blamat de producătorii agricoli care spun că sistemele antigrindină produc secetă.

Astfel, pentru sezonul de combatere grindină 2024, Sistemul Național Antigrindină va funcționa cu trei centre zonale de combatere a căderilor de grindină, potrivit unui răspuns dat de Ministerul Agriculturii la o interpelare a unor deputați.

Centrele au în structură șapte unități de combatere a căderilor de grindină și 99 de puncte de lansare ceea ce înseamnă că suprafața pentru care se va asigura protecția de căderile de grindină va fi de aproximativ 2,3 milioane de hectare, față de 950.000 de hectare anul trecut.

„Combaterea locală a efectelor globale ale schimbării climei este o prioritate pentru sectorul agricol și de dezvoltare rurală din România care beneficiază astfel de măsuri active de diminuare a riscurilor climatice prin servicii de intervenții active în atmosferă. Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției de alimente și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente”, se arată în preambulul HG prin care s-au aprobat obiectivele privind sistemul antigrindină în 2024.

În plus, va continua și cercetarea științifică.

În această etapă a Programului se vor realiza studii, proiecte tehnice, execuție lucrări și achiziții de echipamente pentru trei Centre Zonale de Coordonare respectiv Moldova ( cu două unități de combatere a căderilor de grindină respectiv Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea precum și înființarea a două grupuri Suceava-Botoșani și Matca), Muntenia ( înființarea a trei grupuri de combatere a căderilor de grindină respectiv Dâmbovița-Argeș, Dăbuleni, Movileni și lucrări la o unitate pilot Prahova) și Transilvania ( lucrări la trei unități la Mureș, Timiș, Maramureș).

Nu toate Grupurile de combatere a grindinei menționate anterior vor fi date în folosință anul acesta.

Spre exemplu, s-au alocat 8,4 milioane de lei pentru studii, proiecte tehnice, execuție lucrări și achiziție echipamente și dotări pentru înființarea Grupului de Combatere Dăbuleni.

Din datele MADR; realizarea grupului de combatere Dăbuleni este în etapa de contractare a lucrărilor de construcții montaj pentru cele nouă puncta de lansare din componență.

Urmează achiziția dotărilor adică instalații de lansare a rachetelor antigrindină, aparate de măsură și control, sisteme de protecție, de comunicații etc, iar ulterior recepției investiției se vor obține avize.

Ministerul estimează astfel că Grupul Dăbuleni va intra în exploatare operațională în sezonul 2025, momentul fiind condiționat și de alocările bugetare viitoare.

Potrivit datelor MADR, sezonul de combatere a căderilor de grindină s-a desfășurat anul trecut în perioada 15 aprilie-15 octombrie, în cadrul Centrului Zonal de Coordonare Muntenia, prin două unități de combatere a căderilor de grindină ce au avut în structură 41 de puncte de lansare amplasate în Prahova, Buzău, Teleorman și Olt  (UCCG Prahova cu  22 de puncte de lansare) și Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinți ( UCCG Oltenia cu 19 puncte de lansare).

Protecția antigrindină a fost astfel activă pentru zonele de producție vitipomicole, legumicole și agricole din sudul României pentru o suprafață de aproximativ 950.000 de hectare, consumul total de rachete fiind de 3.339.