Ungaria – Viktor Orban anunţă ca va majora cheltuielile de apărare dacă războiul din Ucraina se prelungeşte în 2025

Adaugă-ne ca sursă preferată

Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a declanşat o creştere puternică a cheltuielilor militare pe flancul estic al NATO condus de Polonia, care şi-a dublat cheltuielile de apărare, la 3,9% din PIB până în 2023, faţă de nivelul din 2014, conform cifrelor NATO, scrie Agerpres.

Deşi se opune ferm sprijinului militar şi financiar al Occidentului pentru Ucraina, din cauza îngrijorărilor că războiul s-ar putea extinde în întreaga Europă, chiar şi Ungaria şi-a intensificat semnificativ cheltuielile militare, la 2,43% din PIB anul trecut, peste pragul de 2% stabilit de NATO.

„Dacă războiul se prelungeşte până în 2025, atunci nivelurile cheltuielilor pentru apărare din 2023-2024 nu vor fi suficiente şi vor trebui crescute”, a declarat Orban într-un interviu, adăugând că mişcarea ar lăsa mai puţine finanţări pentru alte scopuri.

La putere din 2010, Orban s-a luptat de la pandemia de COVID-19 să controleze deficitul bugetar al Ungariei, acesta fiind în medie de aproape 7% din produsul intern brut în ultimii patru ani, cu mult peste nivelul mediei UE.

Guvernul său a anunţat luna trecută că va amâna investiţii în valoare de aproximativ 1% din PIB pentru a reduce deficitul din acest an la o ţintă de 4,5% din PIB.

Analistul de credite S&P Global Ratings, Gabriel Forss, a declarat marţi pentru Reuters că măsura reprezintă un pas în direcţia corectă, dar va fi nevoie de mai multe, probabil după alegerile pentru Parlamentul European şi pentru alegerile locale din iunie.

În acelaşi interviu pentru postul public de radio, citat de MTI, Orban a declarat că „Europa se joacă cu focul la graniţa păcii şi războiului”. Remarcând că războiul din Ucraina durează deja de doi ani, Orban a spus că liderii europeni au impus sancţiuni, au făcut strategii şi „au plutit în derivă zi de zi, nu de la război la pace, ci de la pace la război”.

„Este extrem de periculos şi sunt îngrijorat cu privire la viitorul Europei”, a insistat premierul ungar.

Readucând în memorie războiul din Balcani, premierul ungar a explicat că a avut experienţe personale cu „vântul războiului care îţi vâjâie pe la urechi”, şi că nu i s-a părut potrivit să fie de acord cu afirmaţii despre război „ca şi cum am fi la un ceai de după-amiază”.

Ungaria, a adăugat el, a fost forţată să intre în război de două ori, ceea ce i-a pecetluit soarta în mod tragic.

„Nu am vrut să participăm nici la primul, nici la al doilea război mondial; am fost forţaţi să o facem în ambele cazuri şi ne-am numărat printre aceia care au plătit cel mai mare preţ pentru asta până la urmă”, a spus el.

Orban a insistat că guvernul nu va permite ca Ungaria să fie forţată să intre într-un război pentru a treia oară. „Ne vom menţine punctul de vedere în favoarea păcii”, a declarat el.

Totodată, şeful executivului ungar a apreciat că este nevoie de „o soluţie de securitate europeană care să implice Rusia” şi că toate părţile trebuie făcute să se simtă în siguranţă, „căci acest lucru ar putea garanta că nu izbucneşte (un alt) conflict armat”.

Orban a afirmat că războiul nu duce doar la pierderi, ci produce învingători, insistând că ajutorul Washingtonului pentru Ucraina „este în fapt o comandă militară masivă pentru industria americană”.

Profitorii de război – a spus Orban – sunt „puţini, dar… puternici”. Apar tensiuni, pentru că „majoritatea oamenilor sunt de partea păcii”.

Premierul ungar a mai atras atenţia că Europa centrală „a pierdut toate războaiele”, în timp ce Europa occidentală le-a câştigat, ieşind victorioasă în timp ce a provocat mari suferinţe.

„Experienţa noastră istorică cu războiul este aceea că nu poţi decât să pierzi. Cu cât mai aproape ne aflăm de o zonă de război, cu atât preţul plătit va fi mai mare”, a conchis premierul ungar.