Bucureştiul rămâne fără căldură şi apă caldă, dacă nu vor fi investiţii în CET-uri noi – Şef ELCEN

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Vorbim despre fuziune de zece ani. Cu toţii, inclusiv primarul general, susţin că fuziunea este soluţia corectă. Fuziunea presupune un început sănătos, de la zero. Tot aud prin presă că Primăria a fost scoasă din faliment. Ne bucurăm foarte mult dacă aşa este, dar e nevoie de acest miliard asumat şi înţeles de toată lumea, de care se discută de câţiva ani. Acum trei luni eram convinşi cu toţii că nu vor mai fi datorii cu privire la subvenţie. Vorbeam cu toţii de încredere, de investiţii şi vorbim de proiecte noi. Fără CET-uri noi, instalaţiile acestea din anii 60 nu mai pot să ţină mult. În câţiva ani de zile, Bucureştiul rămâne fără căldură şi apă caldă. Este nevoie de investiţii noi şi există posibilitatea de fonduri europene, iar ca să le atragem trebuie doar să fim credibili. De 10-15 ani suntem în aceeaşi situaţie în care Primăria nu plăteşte. Am văzut în oraş că se schimbă băncuţe prin Parcul Cişmigiu. Foarte frumos, dar am ajuns iar în logica „borduri, băncuţe şi panseluţe”. De ce nu se plătesc aceste datorii, pentru că vorbim despre energia Bucureştiului, despre sistemul energetic al Bucureştiului, infrastructură critică. Un lucru foarte, foarte important”, a spus Creţu, scrie Agerpres.

Acesta a atras atenţia asupra faptului că ELCEN poate intra în faliment în cazul în care Termoenergetica nu îşi onorează plata datoriei în valoare de un miliard de lei.

„Neplata acestei datorii de un miliard de lei (de către Termoenergetica la ELCEN, n.r.) ridică foarte multe riscuri cu privire la reţeaua de termoficare. Dacă Termoenergetica poate intra în insolvenţă, ELCEN, care anul trecut a ieşit din insolvenţă, nu mai poate intra insolvenţă, ci direct în faliment. Falimentul ELCEN este ceva foarte grav. Acesta este motivul pentru care solicităm responsabilitate şi nu înţelegem de ce această coincidenţă, raportată la perioada asta cu campania electorală, şi de ce nu se mai fac plăţile curente (…) Am făcut demersurile legale, am solicitat către Termoenergetica să ceară ordin comun către Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Finanţelor pentru blocarea conturilor Primăriei. Legea prevede aşa ceva. Singurul mecanism legal pe care noi, ELCEN, putem să-l facem este acesta”, a subliniat Creţu.

Şeful ELCEN a anunţat, vineri, că datoria Termoenergetica la ELCEN a ajuns, în prezent, la valoarea de un miliard de lei, după ce, la finele anului 2020, aceasta era de 250 de milioane de lei.

„(…) Ştim cu toţii că Radet a intrat în faliment în 2019, apoi s-a înfiinţat Termoenergetica şi am crezut că se va intra pe un trend bun. Să vorbim de cifre, pentru că nu vreau ca această conferinţă de presă să fie interpretată în alt fel decât pe baza unor cifre clare. Datoria Termoenergetica către ELCEN, la momentul 31 decembrie 2020, era de aproximativ 300 de milioane de lei, mai exact 250 de milioane de lei. Au trecut patru ani şi, astăzi, datoria Termoenergetica către ELCEN este de un miliard de lei. Nu poate fi contestată. Sunt cifre şi nu vorbim despre datoria istorică a Radet, de pe vremea foştilor primari, ci despre datoria curentă, din ultimele trei luni care este de un miliard de lei”, a spus Creţu.

La jumătatea lunii martie a acestui an, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, declara, într-o conferinţă de presă, că fuziunea dintre ELCEN şi Termoenergetica „este singura soluţie pentru asigurarea unui sistem de termoficare centralizat funcţional pentru Bucureşti pe termen mediu şi lung”.

Oficialul preciza, în februarie, că a notificat oficial Primăria Capitalei în legătură cu propunerea de fuziune dintre Societatea Electrocentrale Bucureşti S.A. (ELCEN) şi Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A., aprobată în Guvern printr-un Memorandum, la finele lunii ianuarie 2024. Tot atunci, Burduja anunţa că Termoenergetica are datorii faţă de ELCEN de peste 800 de milioane de lei, cauzate în mare măsură de pierderile din sistem, determinate de factori diverşi: vechime, incoerenţă legislativă, neaprobare tarife, dinamică ridicată a elementelor de cost din cadrul preţului energiei termice etc.

Potrivit sursei citate, scopul fuziunii dintre cele două companii este de a asigura crearea unui serviciu public integrat de alimentare cu energie termică, operat printr-un sistem centralizat şi integrat de energie termică (SACET) în Municipiul Bucureşti.