Ce proiecte mari au companiile petroliere româneşti în Ucraina

Chiar înainte de protestele în masă care au dus la abandonarea puterii de către fostul preşedinte filorus Ianukovici, un consorţiu internaţional condus de Exxon, cea mai mare companie petrolieră americană, ar fi trebuit să semneze acordul final pentru explorarea şi exploatarea perimetrului gazeifer Skifska din Marea Neagră.

Acordurile preliminare au fost semnate în 2013, iar ultima semnătură pentru ca Exxon să poată începe forajele în zonă trebuia obţinută exact înainte de debutul protestelor.

Acordul cu Ucraina este unul de împărţire a producţiei, diferit faţă de legislaţia românească, în care se concesionează perimetrul şi se plătesc redevenţe.
Petrom este şi ea implicată în proiect, cu o participaţie de 15%. Compania românească a câştigat perimetrul anul trecut, în consorţiu cu Exxon şi Shell, în faşa ruşilor de la Lukoil. Potrivit celor mai noi informaţii, consoţiul ar fi urmat să aloce peste 700 de milione de dolari pentru forajul a două sonde la mare adâncime în perimetrul Skifska.

Contactaţi de Bloomberg, cei de la Exxon nu au oferit încă informaţii referitoare la viitorul proiectului.

La o primă aproximare, rezervele de gaz din blocul Skifska ar fi cifrate la 200-250 de miliarde de metri cubi. Estimările iau în calcul şi rezervele din blocul Neptun, de 42-84 de miliarde de metri cubi, bloc care se află chiar lângă Skifska şi în care Exxon şi Petrom au forat deja o sondă. La mare adâncime. Cea de- doua va fi săpata în această vară.
Ca şi în România, gazul din Marea Neagră este văzut, şi în Ucraina, ca o modalitate de reducere a dependenţei de gazul rusesc. Spre deosebire de situaţia României, importurile Ucrainei sunt mult mai mari: circa 26 de miliarde de metri cubi (60% din tot consumul), în condiţiile în care Rusia este singutul furnizor extern iar tensiunile dintre cele două state pe tema gazului sunt de notorietate.

Rompetrol, a doua mare companie petrolieră românească, este şi mai adânc implantată în ţara vecină.Rompetrol este un jucător activ pe piaţa din Ucraina, ţară în care are afaceri în creştere şi planuri mari. A intrat pe piaţă în 2006 şi a început operaţiunile în 2007. Patru ani mai târziu a devenit al patrulea cel mai mare importator de benzină de pe piaţa ucraineană. Unul din elementele strategiei grupului Rompetrol este tocmai extinderea în zona bazinului Mării Negre, pieţele urmând să fie alimentate cu carburanţi de la rafinăria Petromidia, a cărei capacitate a fost recent extindă până la 5 milioane de tone pe an.

Pentru piaţa ucraineană, Rompetrol a demarat un proiect de anvergură: acum doi ani a anunţat semnarea unui memorandum cu compania naţională ucraineană de petrol şi gaze, Naftogaz, creând o companie mixtă ce urmează să dezvolte o reţea de 700 de noi staţii de distribuţie. Investiţia era estimată la un miliard de dolari, vizată fiind o cotă de 25% din toată piaţa ucraineană a produselor petroliere. Reţeaua urma să fie alimentată cu carburanţi produşi în România, la Petromidia. Primele 100 de staţii urmau să fie deschise chiar anul trecut, dar proiectul a fost pus deocamdată pe „hold”, din motive încă neanunţate.
De reţinut totuşi că, în toamna lui 2012, livrările de benzină de la Petromidia pe piaţa din Ucraina au fost blocate mai multe săptămâni, din cauza politicii autorităţilor vamale ucrainene, care întârzie acordarea autorizaţiilor vamale în urma unor controale de calitate nejustificat de lungi.

Aşa cum ECONOMICA.NET scris aici, nu calitatea benzinei a fost problema, ci politica protecţionistă a Kievului faţă de rafinăriile locale.