Armenia a predat Azerbaidjanului patru sate de frontieră

Poliţiştii de frontieră armeni „au început să păzească oficial” noua linie de demarcaţie fixată între cele două ţări la mijlocul lui mai, au anunţat serviciile armene.

Vicepremierul azer Şahin Mustafaev a declarat la rândul său, într-un comunicat, că cele patru sate din regiunea Gazah (Tavuş în armeană) au revenit „sub controlul poliţiei de frontieră a republicii Azerbaidjan”.

Cele două ţări vecine din Caucaz s-au confruntat în mai multe rânduri pentru control asupra regiunii Nagorno-Karabah. Primul război, în anii 1990, a fost câştigat de Armenia şi s-a soldat cu peste 30.000 de morţi.

Ulterior, Azerbaidjanul şi-a reimpus controlul asupra unei părţi din regiune, în toamna lui 2020, înainte de a o cuceri în totalitate, după o ofensivă fulgerătoare în septembrie 2023, generând exodul din Karabah a peste 100.000 de armeni.

Punerea în aplicare a acordului din luna mai, care vizează o secţiune de frontieră lungă de 12,7 km, marchează un pas important spre un acord de pace global, la care Baku şi Erevan încearcă acum să ajungă.

Cu toate acestea, el a suscitat o vehementă contestare în Armenia. Mii de persoane au manifestat pe 9 mai la Erevan, cerând demisia prim-ministrului armean Nikol Paşinian.

Această manifestaţie a fost punctul culminant al mai multor săptămâni de proteste şi blocaje rutiere în regiunea de frontieră vizată, urmate de un mare marş de circa 160 de km spre Erevan, condus de carismaticul arhiepiscop al acestei regiuni, Bagrat Galstanian. Peste 150 de manifestanţi au fost arestaţi pentru scurt timp.

Însă de atunci mişcarea pare să se stingă. Dacă aceasta se va confirma, Paşinian, fost jurnalist ce conduce Armenia din 2018, va putea să se laude cu o mare rezilienţă. El a supravieţuit deja îndemnurilor la demisie după înfrângerile armene din 2020 şi 2023.