Noua lege a achizitiilor publice ajustează prețurile din contractele de subcontractare și cere actualizarea lor retroactivă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit proiectului de act normativ, clauzele de ajustare/actualizare a prețurilor din contractul de achiziție publică/acordul-cadru vor trebui inserate și în contractele de subcontractare încheiate pentru executarea acestuia.

Propunerea ca mecanismul de ajustare a prețurilor să se reflecte în mod obligatoriu la toate nivelurile de executare a contractului de achiziție publică are la bază considerente de echitate și transparență, finalitatea urmărită de legiuitor fiind asigurarea unui echilibru contractual între toți actorii implicați în executarea contractului de achiziție publică.

Prin dispozițiile tranzitorii ale proiectului de ordonanță de urgență se prevede că obligația contractantului de a aplica în relația cu subcontractantul aceleași clauze existente în contractul de achiziție publică/acordul-cadru privind ajustarea/actualizarea prețurilor, pentru serviciile prestate/lucrările executate de către acesta din urmă, ar urma să se aplice atât în cazul contractelor de achiziție publică ce urmează a fi atribuite, cât și în cazul celor aflate în curs de executare.

Însă proiectul de act normativ cuprinde și o dispoziție tranzitorie cel puțin discutabilă din perspectiva constituționalității sale, prin raportare la principiul neretroactivității legii.

Legiuitorul instituie obligația contractantului de a achita subcontractantului, printr-o așa-zisă regularizare al cărei mecanism este descris la art. IV din proiectul de OUG, sumele ”aferente ajustărilor de prețuri neacordate de către contractant înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”.

Plata acestor sume ar trebui să se realizeze de către antreprenorul general la cererea subcontractantului, care va fi notificată și autorității contractante, sub sancțiunea unei penalități în cuantum egal cu contravaloarea sumelor neachitate subcontractantului cu titlu de ajustare/actualizare, care se va aplica de către autoritatea contractantă antreprenorului general.

Nu trebuie omis, însă, faptul că prețurile din contractele de subcontractare sunt rezultatul negocierilor și politicilor comerciale ale părților, conform principiului libertății contractuale.

Prin urmare, în măsura în care în contractele de subcontractare în temeiul cărora s-au efectuat plățile către subcontractanți până la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență nu se regăsesc clauze care să prevadă posibilitatea ajustării / actualizării prețurilor convenite între părți, nu există un temei contractual sau legal în virtutea căruia să se poată considera că sumele cu acest titlu ar fi fost datorate de către antreprenorul general subcontractanților în cauză.

Cu atât mai puțin, lipsa unui astfel de temei nu ar putea să justifice penalizarea antreprenorului general pentru neplata unor sume cu titlu de regularizare.

Art. 15 alin. (2) din Constituție consacră principiul neretroactivității legii, sens în care Curtea Constituțională a României a statuat că este neconstituțional ca printr-o normă legală să fie sancționat un comportament manifestat anterior intrării în vigoare a acelei norme. În condițiile în care retroactivitatea legii privește modificarea unei situații pentru trecut (Decizia CCR nr. 117/2022), mecanismul regularizării plăților anterioare efectuate subcontractanților, astfel cum este descris în proiectul de OUG, ar putea face obiectul unui examen de constituționalitate.

Dincolo de acest aspect, alinierea pentru viitor a clauzelor de ajustare / actualizare a prețurilor din contractele de achiziție publică la toate nivelurile de executare a acestuia constituie o măsură echitabilă ce va conduce la mai multă stabilitate în sectorul construcțiilor, prin prevenirea unor potențiale diferende între actorii implicați în ceea ce privește decontările lucrărilor executate și prin instituirea unui echilibru contractual care să contribuie la finalizarea cu succes a proiectelor.