ANPM: Triplare a numărului de cazuri de incendii de vegetaţie în România, în luna iunie

„Avântul piromanilor în a da foc la deşeuri, păduri şi câmpuri este cu aproximativ 25% mai mare în acest an, decât anul trecut, în ciuda măsurilor luate în teren de autorităţile de ordine publică şi de cele de control, iar acest lucru se reflectă în cifrele înregistrate, până în prezent, de Biroul de Sinteze şi Rapoarte al ANPM, în privinţa incendiilor de vegetaţie care au provocat poluări, factorilor de mediu. Astfel, în primele şase luni ale anului, s-au înregistrat deja 60 de incendii, în timp ce pe tot parcursul lui 2023 au avut loc 82 de incidente de acest fel. Mai mult decât atât, doar în luna iunie au fost contabilizate 17 incendii, 10 din ele care au afectat vegetaţia, aceasta în timp ce pe tot parcursul anului trecut au avut loc doar 9 incendii de vegetaţie cu risc de poluare a aerului, solului sau apelor, care au fost înregistrate de noi în baza Ordinului 2579/2012”, a afirmat preşedintele ANPM, Laurenţiu Alexandru Păştinaru.

Conform datelor centralizate, în luna iunie, numărul incendiilor care au implicat vegetaţia şi au provocat poluarea apei, solului sau a aerului a depăşit totalul incidentelor de acest fel înregistrate pe tot parcursul anului trecut.

Astfel, în perioada 1 ianuarie – 17 iulie 2024, au avut loc 21 de incendii de vegetaţie, care au afectat, printre altele, Delta Văcăreşti (de două ori), Parcul Naţional Comana, din judeţul Giurgiu, zonele Valea Ucea Mare şi Dumbrava Vadului din judeţul Braşov, dar şi Ocoalele Silvice Lacu Sărat şi Brăneşti, din judeţele Brăila, respectiv Ilfov.

De asemenea, judeţul Dâmboviţa continuă să fie printre lideri, în privinţa arderilor de deşeuri şi de vegetaţie, ca şi în anii precedenţi.

„Aşa cum s-a întâmplat în majoritatea cazurilor, în ultimii ani, vinovaţii nu sunt prinşi şi, probabil, unii nici măcar nu îşi dau seama ce dezastre provoacă doar aruncând pe geamul maşinii o ţigară nestinsă. Iar cei care au de suferit sunt oamenii din zonele în care focurile fac ravagii, cei care intervin pentru a opri flăcările şi mediul, în toate formele lui. În astfel de cazuri degeaba avem amenzi de speriat şi obligaţii legale privind ecologizarea zonelor afectate, pentru că, în fapt, nimeni nu răspunde”, a subliniat Păştinaru.

Specialiştii ANPM evidenţiază efectele negative ale arderilor de vegetaţie, printre care faptul că: arderea miriştii provoacă reducerea recoltelor culturilor agricole cu 25-35%; două elemente de importanţă majoră în circuitul biochimic – carbonul şi azotul – se pierd total prin ardere; fumul rezultat în urma arderii vegetaţiei uscate se ridică în atmosferă până la circa 25 de kilometri şi se poate răspândi pe distanţe foarte mari (în aceste condiţii, pot creşte chiar şi de 20 de ori cantităţile de pulberi în suspensie din aer şi particulele de funingine PM 2,5); eliberează cantităţi foarte mari de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră, care sunt unele din principalele cauze ale apariţiei ploii acide; animalele şi păsările din perimetrele respective sunt ucise de asemenea incendii.

OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor, litierei pădurii şi a vegetaţiei ierboase sunt sancţionate cu amenzi de la 7.500 de lei, la 15.000 de lei, pentru persoane fizice, şi între 50.000 de lei până la 100.000 de lei, pentru persoane juridice. Mai mult, în cazul în care aceste suprafeţe se află în arii protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infracţiuni şi se sancţionează penal.