Masterplanul Velo pentru București presupune 150 de kilometri de reţea principală şi 400 de reţea secundară, amenajaţi în următorii 10 ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

La aceştia s-ar putea adăuga aproape 400 de kilometri de reţea secundară, care vor putea fi realizaţi cu implicarea primăriilor de sector, în următorii zece ani.

Radu Andronic, reprezentatul FIP Consulting, firma care elaborează documentul, apreciază că în cazul în care planul va fi implementat, Bucureştiul va deveni un „nou Amsterdam sau un nou Paris”, în condiţiile în care, în prezent, pistele de biciclete „cât de cât eficiente” din Capitală totalizează 25 de kilometri.

Radu Andronic a mai declarat că pistele de biciclete reprezintă o parte din soluţia mai amplă pentru o mobilitate alternativă şi că Masterplanul Velo trebuie să fie corelat cu sistemul de transport public.

„În elaborarea planului am ţinut cont (…) de toate provocările care derivă din dezvoltarea urbană şi urbanistică a municipiului: conexiunea cu Ilfovul, conexiunea cu zonele de agrement şi cu dezvoltările imobiliare de mare amploare care sunt răsfirate în special în zonele periurbane. (…) Dacă vom reuşi în cei zece ani să implementăm cu totul ceea ce ne-am propus, ar fi fantastic, am deveni un fel de nou Amsterdam sau un nou Paris. Dar cred că e foarte important să ne apucăm de treabă şi să implementăm cel puţin o parte din propuneri, pentru că sunt foarte benefice pentru noi toţi”, a spus el, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul ARCUB.

Radu Andronic a mai precizat că realizatorii planului propun „redistribuirea spaţiului public într-un mod echitabil” între toate modalităţile de transport. Astfel, în vederea amenajării pistelor, este propusă o „abordare soft” în ce priveşte redistribuirea spaţiului public. Se va urmări în primul rând reconfigurarea aliniamentelor de parcare, eliminarea acestora sau reducerea unor benzi de circulaţie. În măsură mai mică se va recurge la eliminarea unor benzi de circulaţie, restructurarea unor aliniamente de spaţiu verde sau reducerea suprafeţei trotuarului.

Arhitectul şef al Capitalei, Matei Damian, a subliniat că documentul vizează o abordare integrată, strategică.

„Prin acest Masterplan ne dorim să avem o abordare strategică, integrată, pentru tot Bucureştiul, care să evite acele situaţii în care avem piste făcute de anumite administraţii, care pornesc de nicăieri şi duc nicăieri”, a spus el.

Directorul Direcţiei Investiţii din PMB, Cătălin Aflat, a declarat că documentul final va fi supus dezbaterii Consiliului General şi va sta la baza dezvoltării velo în următorii zece ani, în Capitală. El a mai precizat că după aprobarea documentului vor putea fi obţinute finanţări europene nerambursabile pentru realizarea investiţiilor. Pe de altă parte, a evidenţiat faptul că finanţările UE vor viza doar realizarea pistelor, nu şi restul investiţiilor necesare.

„Deşi pe hârtie par foarte simple intervenţiile care se doresc a fi realizate – vorbim aici de tratarea pistelor velo – în fapt implică multe modificări, resistematizări ale întregilor zone vizate, pentru a putea realiza aceste investiţii. Investiţiile sunt estimate în cadrul Masterplanului Velo, dar cu siguranţă pentru realizarea lor va trebui să ne gândim la cu totul alte bugete. (…) Estimările grosiere prevăzute în cadrul acestui document strategic sunt undeva la 2 milioane de euro per kilometru de pistă, dar nu vizează în integralitate investiţiile care sunt necesare pentru realizarea infrastructurii velo pe care ne-am dori-o”, a spus el.

După aprobarea documentului în Consiliul General, se va trece la realizarea documentaţiilor tehnico-economice. Cătălin Aflat a estimat că pe anumite trasee, va fi necesară elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ). În funcţie de soluţiile propuse în studiile de fezabilitate, va fi aleasă „soluţia optimă” din punct de vedere al costurilor şi beneficiilor. Directorul Direcţiei Investiţii a estimat că de anul viitor vor fi lansate procedurile pentru elaborarea studiilor de fezabilitate.

„Dacă ne uităm la cheiul Dâmboviţei, ştim cu toţii că avem nevoie de piste pe acest traseu. E o discuţie dacă mergem să luăm din carosabil – putem să suprimăm o bandă de circulaţie şi ne adresăm traseelor velo – sau gândim un PUZ pentru tot ce înseamnă axa creativă Dâmboviţa şi vedem unde ar trebui să fie poziţionate pistele, ce se întâmplă cu tot cheiul Dâmboviţei”, a mai spus el.