ING Bank reduce previziunea de creștere economică de la 2% la 1,3% pentru 2024

”În timp ce consumul privat și investițiile au fost din nou motoare puternice pentru creșterea anuală de 0,8% din trimestrul al doilea, economia românească nu reușește să lase beneficiile activității puternice să se disipeze în exterior prin intermediul importurilor. Acest lucru influențează vizibil creșterea. Ne revizuim în scădere prognoza de creștere pentru 2024, de la 2,0% la 1,3%”, arată raportul ING Bank semnat de economistul șef Valentin Tătaru.

Raportul indică o creștere anuală accelerată a consumului privat, în mare parte în conformitate cu ceea ce datele privind vânzările cu amănuntul semnalaseră deja. ”Contribuția sa pozitivă globală la creștere a fost de 4,9 puncte procentuale față de o creștere totală de 0,8 % a PIB. În ceea ce privește creșterea investițiilor, aceasta se află încă la niveluri robuste, dar ritmul încetinește, contribuția lor la cre3șterea PIB-ului fiind de 1,4 puncte procentuale (PP).

De departe, cel mai prost aspect este cel legat de evoluția exporturilor. ”Exporturile nete au șters cea mai mare parte a câștigurilor, scăzând cu 4,4 PP. Cererea internă puternică a stimulat importurile, scăzând 3,0 puncte procentuale din creștere, în timp ce cererea externă slabă a determinat exporturile să scadă restul de 1,4 puncte procentuale. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea economică este în creștere”, subliniază ING Bank.

Este clar că impulsul puternic al consumului privat și politica fiscală relaxată generează un stimulent care se răspândește în principal în afara economiei locale, în beneficiul partenerilor comerciali ai țării. Deși există, de asemenea, un boom rapid al investițiilor, constând în mai multe proiecte la scară largă cu termene limită strânse, acest lucru se reflectă și în creșterea importurilor, deoarece oferta locală nu poate face față cererii.

În plus, faptul că aproape toate creșterile de pe balanța comercială de anul trecut au fost pierdute ca urmare a reacției puternice a consumatorilor la creșterile salariale arată că dezechilibrele structurale dintre cerere și ofertă din România nu se vor putea îmbunătăți prea curând. Supraevaluarea leului, utilă în lupta împotriva inflației, influențează, de asemenea, situația comercială.

„În primele șase luni ale anului, economia a avansat cu doar 0,7 %. Reconfirmarea tabloului de creștere din primul semestru ne-a determinat să ne revizuim proiecția de creștere a PIB-ului pentru 2024 de la 2,0% la 1,3%, ceea ce necesită în continuare rate de creștere destul de robuste în următoarele două trimestre. Nu vedem loc pentru îmbunătățiri structurale majore nici în disiparea cererii interne puternice prin importuri, nici în cererea externă mai mare din partea principalilor parteneri comerciali”,  mai arată banca.

Având în vedere toate acestea, au crescut șansele ca BNR să mai reducă o dată rata dobânzii în trimestrul al patrulea.

Cu toate acestea, în timp ce creșterea slabă a PIB-ului poate fi într-adevăr un argument pentru o mai mică restrictivitate a politicii monetare, activitatea puternică de creditare necesită în continuare prudență din partea factorilor de decizie.