Ce spune Burduja despre noua variantă a Planului Naţional Integrat în Energie şi Schimbări Climatice

„Aşa cum ştiţi, este un echilibru fin între a ne asuma ţinte extrem de ambiţioase în zona de mediu şi a pune în dificultate competitivitatea României. De asemenea, am văzut şi în ultimul Raport Draghi faptul că, la nivel european, competitivitatea continentului este în dificultate în acest moment. Deci noi trebuie să fim atenţi. Pe de o parte, sigur că ne dorim să avem un mediu curat, să lăsăm asta generaţiilor viitoare, dar continui să susţin că, cel puţin în sectorul energetic, avem securitate, competitivitate şi abia pe locul trei „verde””, a spus Burduja, în casdrul unui forum de specialitate pe teme de securitate cibernetică, scrie Agerpres .

Pe de altă parte, întrebat despre preţul energiei de pe piaţa de echilibrare, care a depăşit 100 de lei/MWh, ministrul de resort a precizat că este vorba despre „o eroare de algoritm”.

„Am discutat cu domnul Ivan, de la Dispeceratul Energetic Naţional, care se ocupă de piaţa de echilibrare, şi mi-a explicat că este practic o eroare de algoritm. Nu s-a plătit şi nu se va plăti acel preţ. Deci, este pur şi simplu o formulă greşită. E o platformă nouă pe care ei au implementat-o de vara aceasta. Nu este un preţ real, ci este o chestiune tehnică, o eroare tehnică”, a explicat oficialul.

Ministerul Energiei a anunţat, marţi, într-un comunicat de presă, că a publicat a doua versiune actualizată a PNIESC, document care include 89 de politici şi măsuri suplimentare care vizează creşterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi implementarea unor soluţii inovatoare în toate sectoarele economice.

Potrivit sursei citate, România îşi propune să atingă neutralitatea climatică înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050, iar până în 2030 să asigure 38% din consumul final brut de energie din surse regenerabile.

Printre obiectivele-cheie ale planului se numără reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, şi atingerea neutralităţii climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050.

Planul revizuit, ce va fi trimis Comisiei Europene, include măsuri pentru reducerea emisiilor în sectoare esenţiale precum energie, transport, locuire şi industrie, şi urmăreşte implementarea unor soluţii tehnologice avansate, cum ar fi utilizarea hidrogenului regenerabil şi eficientizarea energetică.