Niveluri ridicate de cesiu radioactiv detectate de Norvegia: Rusia nu a emis nicio alertă, declară Kremlinul

Autoritatea norvegiană pentru radiaţii şi siguranţă nucleară (DSA) a declarat marţi că a măsurat niveluri „foarte reduse” de cesiu radioactiv la Svanhovd şi Viksjoefjell, în apropierea graniţei arctice cu Rusia.

Declaraţia sa survine după ce anterior detectase niveluri ridicate de cesiu radioactiv (Cs-137) la Svanhovd în perioada 9-16 septembrie şi la Viksjoefjell în perioada 5-12 septembrie, dar aceste niveluri nu reprezentau vreun risc pentru oameni sau mediu, conform acesteia.

Întrebat despre această declaraţie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu au existat alerte din partea serviciilor ruse cu privire la niveluri ridicate de astfel de izotopi în atmosferă.

Cesiul-137 se formează ca produs de fisiune prin exploatarea unui reactor nuclear.

Există numeroase reactoare maritime la bordul submarinelor şi al spărgătoarelor de gheaţă care operează în Marea Barents din bazele de pe coasta peninsulei Kola. Exerciţiul strategic de amploare Okean-2024 s-a încheiat la 16 septembrie, dar este puţin probabil ca astfel de emisii să provină de la un reactor naval în funcţiune pe mare. Este mai probabil ca scurgeri mici de cesiu-137 să fi apărut în timpul pornirii sau mentenanţei unui reactor sau în caz de manipulare a combustibilului nuclear uzat, remarca miercuri publicaţia The Barents Observer.

Bredo Moller – de la unitatea de pregătire pentru situaţii de urgenţă a DSA – spune că cesiul ar putea proveni şi de la incendiile forestiere. Reziduuri de la accidentul de la Cernobîl din 1986 şi chiar de la testele nucleare de dinainte de 1962 pot fi încă măsurate în natură, mai afirmă el. Cesiu-137 are un timp de înjumătăţire de aproximativ 30 de ani.

Dar, potrivit The Barents Observer, un alt motiv ar putea avea legătură cu testarea rachetei ruseşti cu propulsie nucleară Burevestnik. Experţi militari de la Rosatom (Agenţia nucleară rusă) au lucrat toată vara şi la începutul toamnei la situl de testare Pankovo de pe Novaia Zemlia, unde se consideră că se desfăşoară testele cu racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.

Toate activităţile de la acest centru de testare sunt strict secrete şi foarte puţine informaţii sunt făcute publice. Nu există rapoarte oficiale despre testarea Burevestnik, dar sunt unele indicii ce pot fi observate prin studierea imaginilor din satelit actualizate zilnic din arhipelagul arctic.

The Barents Observer a văzut în cursul verii mai multe cargouri şi nave cu destinaţie specială în apele de lângă Pankovo, iar, în ultimele săptămâni, două avioane mari de transport Il-76 ale Rosatom au staţionat periodic pe aeroportul Rogaciovo din Novaia Zemlia. Potrivit experţilor, aceste avioane de culoare albastră ar avea legătură cu testarea Burevestnik.

Încă de anul trecut a devenit cunoscut faptul că Rusia se pregătea să testeze racheta de croazieră intercontinentală Burevestnik, care poate transporta un focos nuclear, conform media ruse.

Ameninţările cu un test nuclear s-au intensificat în ultimul timp la Moscova în contextul în care Kievul cere insistent Occidentului să-i permită să lovească cu armele cu rază lungă de acţiune pe care i le-a furnizat în profunzimea teritoriului rus în cadrul luptei sale împotriva invaziei ruse.

Astfel, la 13 septembrie, deputatul rus Andrei Kolesnik, membru în Comisia de apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal), a declarat pentru portalul rusesc Lenta.ru că Rusia ar trebui să efectueze o explozie nucleară la un centru de testare pentru a „reaminti lumii” despre ameninţarea pe care o reprezintă astfel de arme. „Avem moratoriu la astfel de teste în prezent (…) dar poate ar trebui ridicat acest moratoriu pentru ca omenirea să să gândească la acest risc”, a mai spus el.