Câciu spune că România se află printre puţinele ţări al căror deficit este realizat pe investiţii

„O poză face cât o mie de cuvinte! Iar câteodată prezintă adevăruri care demantelează o întreagă propagandă menită să distorsioneze şi să inducă panică printre cei nepregătiţi. Astăzi, despre deficitele statelor membre UE în ultimii 30 de ani: (baza de date AMECO, Comisia Europeană). În ultimii 30 de ani, nu există vreo ţară membră UE care să nu fi depăşit criteriul 3% deficit bugetar din PIB în cel puţin 2 ani. Toate ţările membre UE au avut perioade de dezvoltare accelerată pe baza investiţiilor (puternic stimul din fonduri europene, mai ales pentru infrastructura) în care deficitul a depăşit cu mult 3% din PIB. Majoritatea perioadelor de convergenţă puternică sunt asociate cu deficite bugetare mari, centrate pe un big push investiţional. Este ceea ce face şi România în 2023 – 2027”, a scris Adrian Câciu, scrie Agerpres .

Potrivit acestuia, Franţa şi Grecia au avut deficit mai mare de 3% din PIB în 23 de ani din ultimii 30 de ani. Ungaria, Polonia şi Portugalia au depăşit în 22 de ani din ultimii 30, Spania, Slovacia şi Malta au depăşit în 19 ani, Italia a depăşit în 18 ani, România în 17 ani iar Cehia şi Croaţia în 16 ani.

„UE ca întreg a depăşit criteriul deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în 14 ani din ultimii 30 de ani iar Zona Euro (creată la 1 ianuarie 1999) a depăşit în 11 ani de la înfiinţare până în prezent. Germania a depăşit criteriul deficitului bugetar de 11 ori în ultimii 30 de ani, Austria de 9 ori, Olanda de 7 ori. Cel mai bine stau Luxemburg, care a depăşit o singură dată criteriul în ultimii 30 de ani, şi ţările nordice care au depăşit criteriul deficit bugetar astfel: Finlanda de 4 ori în ultimii 30 de ani iar Danemarca şi Suedia de câte 2 ori fiecare. Pentru anul 2024, CE estimează că 12 ţări vor depăşi criteriul deficit bugetar 3% din PIB. România se află printre puţinele ţări al căror deficit este realizat pe investiţii. Singura cale spre dezvoltare este push-ul investiţional. La acest moment, valoarea investiţiilor publice pe acest an este de circa 4,5% din PIB. Cum se „repară” deficitul conjunctural (2-3 ani) care este realizat pe investiţii? Prin efectul de multiplicare al acestora, efect care aduce noi venituri economiei şi bugetului în timp ce presiunea pe cheltuieli scade odată cu plata investiţiilor realizate”, a mai scris Adrian Câciu.

Ministerul Finanţelor a publicat joi proiectul de Ordonanţă privind rectificarea bugetară, care prevede o creştere cu 1,94 puncte procentuale a deficitului bugetar în acest an, de la 5% din PIB iniţial, la 6,94% din PIB.