Insolvenţa Carpatair lasă în urmă datorii de 18 mil. euro. Cel mai mare creditor este o bancă din R. Moldova

Adaugă-ne ca sursă preferată

Datoriile operatorului aerian Carpatair, aflat în insolvenţă din ianuarie 2014, se ridică la 17,85 milioane de euro, din care 1,53 milioane de euro sunt înscrise sub condiţie suspensivă, potrivit datelor din tabelul preliminar al creanţelor întocmit de administratorul judiciar şi publicat de www.antitepari.ro. 

Cine sunt creditorii

Valoarea totală a creanţelor garantate admise este 9,29 milioane de euro, din care aproape 220.000 de euro reprezintă creanţe înscrise sub condiţie suspensivă, iar creditorii sunt: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu 2,39 milioane euro, Moldova Agorindbank cu 3,49 milioane euro şi BRD cu 3,19 milioane de euro.

183 de salariaţi sunt înscrişi la masa credală cu o creanţă totală de peste 220.000 de euro, din care aproape jumătate sub condiţie suspensivă.

Valoarea creanţelor bugetare, datorate Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, primăriilor Suceava şi Ghiroda, Biroului Român de Metrologie Legală şi Unităţii Militare nr. 01969 din judeţul Cluj, depăşeşte 6.500 de euro.

Datoriile către 103 creditori sunt înscrise în categoria creanţelor chirografare, a căror valoare totală ajunge la 8,3 milioane de euro. Din această creanţă, 1,2 milioane de euro este înscrisă sub condiţie suspensivă.

Compania a fost înfiinţată în 2000 de către un fost pilot de MIG, Nicolae Petrov. Anul trecut însă, Carpatair şi-a schimbat acţionariatul, Petrov atrăgând în acţionariatul companiei mai mulţi oameni de afaceri elveţieni, dar şi pe pe unul dintre cei mai bogati oameni din lume, Ingvar Kamprad de la IKEA. Astfel, Petrov mai deţinea la finalul anului trecut doar 12,8% din companie (2,8% direct şi 10% indirect prin firma Air Service), jumătate faţă de cât controla în prima parte a anului trecut.

În 2012, Carpatair a avut afaceri de 245 milioane de lei (55,6 milioane de euro) şi pierderi de 36 milioane de lei (8,1 milioane de euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Faţă de anul 2011, afacerile s-au redus cu 17%, iar pierderile au crescut de patru ori.