Un acord de pace între Armenia şi Azerbaidjan este „la îndemână” – premierul Paşinian

La un an după ofensiva victorioasă a Azerbaidjanului de a recâştiga controlul asupra Karabah, o enclavă aflată sub suveranitatea Azerbaidjanului, dar care era populată în principal de armeni, liderul armean a promis că va răspunde unei cereri cheie din partea rivalului său istoric de a asigura legături de transport spre Azerbaidjan şi Turcia.

„Vreau să spun că pacea dintre Armenia şi Azerbaidjan nu este doar posibilă, ci la îndemână”, a declarat Nikol Paşinian, menţionând că cele două părţi au convenit asupra a 80% din punctele unui potenţial tratat şi că a venit timpul de a semna un text.

Premierul a subliniat că Erevanul ar dori să semneze acordul pe baza punctelor deja aprobate. Dar deocamdată, Baku se opune.

„Suntem pregătiţi să facem asta acum. De ce oferim asta? Pentru că nu există niciun precedent acord de pace, nici acord care să reglementeze şi să rezolve totul”, a spus el.

Deocamdată, Azerbaidjanul cere Armeniei să fie de acord să-şi schimbe constituţia pe motiv că aceasta se bazează pe un tratat de reunificare între Armenia şi Karabah.

Baku cere, de asemenea, ca Erevanul să accepte să deschidă legături de transport cu exclava sa Nahicevan, separată în prezent de teritoriul armean, pentru a oferi continuitate terestră cu Turcia, marele ei aliat.

„Suntem pregătiţi să ne deschidem comunicaţiile de transport spre Azerbaidjan şi Turcia, precum şi cu ceilalţi vecini şi parteneri ai noştri”, a declarat Nikol Paşinian.

Tonul premierului armean contrastează cu atmosfera de anul trecut.

Ofensiva fulger s-a petrecut în plină Adunare Generală a ONU, creând uimire în rândul occidentalilor – în special al americanilor şi francezii foarte implicaţi în mediere – care au asistat atunci, neputincioşi, la exodul a aproape 120.000 de armeni.