Cătălin Predoiu, la întâlnirea cu ministrul ucrainean de Interne: România trebuie să participe la reconstrucția Ucrainei după terminarea războiului

După încheierea războiului, România trebuie şi are capacitatea să joace un rol important în procesul de reconstrucţie al Ucrainei, a declarat ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu, în cadrul unei întâlniri de lucru cu omologul său ucrainean, Ihor Klymenko, relatează Agerpres.
AGERPRES - S, 19 oct. 2024, 13:12
Cătălin Predoiu, la întâlnirea cu ministrul ucrainean de Interne: România trebuie să participe la reconstrucția Ucrainei după terminarea războiului

Acest lucru va trebui realizat prin investiţii şi organizarea de centre de suport logistic în apropierea frontierelor pentru operaţiunile de reconstrucţie din Ucraina, poziţia ţării noastre fiind strategic avantajoasă din acest punct de vedere, a spus Predoiu, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

„Vizita de lucru a unui ministru al Afacerilor Interne din Ucraina, prima în România după mai mult de 20 de ani, s-a desfăşurat la împlinirea unui an de la un alt moment marcant al relaţiei bilaterale dintre România şi Ucraina, respectiv prima şedinţă comună a celor două Guverne”, arată sursa citată.

Discuţiile au urmărit consolidarea colaborării în domenii cheie de interes reciproc precum combaterea traficului de persoane, droguri şi arme, a migraţiei ilegale, cooperare poliţienească, schimburi de informaţii şi experienţă pentru creşterea nivelului de siguranţă publică generală în contextul războiului din Ucraina, intervenţia în situaţiile de urgenţă, circulaţia persoanelor şi a mijloacelor de transport peste frontieră.

Ministrul Klymenko a transmis mulţumiri României pentru sprijinul substanţial acordat încă din prima zi a războiului şi aprecieri faţă de eforturile MAI de a acorda asistenţă umanitară de urgenţă milioanelor de ucraineni care au trecut graniţa pentru a se refugia din calea acestuia.

„Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne român a evidenţiat că prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere reprezintă o prioritate a MAI. Riscurile crescute generate de traficul de migranţi, traficul de persoane, traficul ilicit de arme de foc, traficul de droguri, terorism şi alte infracţiuni grave, necesită o coordonare şi o cooperare operaţională strânse. Partenerul de discuţie a transmis asigurări că aceste aspecte se află şi în atenţia MAI ucrainean”, se arată în postarea MAI.

Cei doi miniştri au discutat şi despre ajutorul acordat structural de România refugiaţilor ucraineni, în contextul în care, de la începutul războiului, prin ţara noastră au tranzitat fără incidente peste 10.000.000 de cetăţeni ucraineni, din care peste 82.000 au rămas pe teritoriul român, 146 au cerut azil şi peste 100.000 au solicitat diverse forme de protecţie internaţionale.

„La încheierea discuţiilor în plenul delegaţiilor, cei doi miniştri au semnat importantul Acord privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă. Prin acest document s-a creat cadrul juridic bilateral necesar pentru ca România şi Ucraina să îşi acorde ajutor reciproc, la cerere, în cazul iminenţei/producerii unei situaţii de urgenţă”, precizează MAI.

Acordul vine şi mai mult în sprijinul autorităţilor ucrainene întrucât va permite trimiterea în Ucraina, la solicitarea acesteia, a unor echipe de acordare a ajutorului, a echipamentelor necesare, precum şi desfăşurarea oricăror tipuri de acţiuni de răspuns, transferarea de expertiză, realizarea de operaţiuni de căutare şi salvare, care au ca scop salvarea de vieţi omeneşti, protejarea sănătăţii publice, limitarea pagubelor materiale şi a valorilor culturale.

„În ceea ce priveşte refugiaţii ucraineni rămaşi pe teritoriul naţional, în perspectivă, Guvernul României va trebui să elaboreze o politică pe termen lung având caracter comprehensiv, care să treacă dincolo de importantul ajutor (financiar, logistic, instituţional) acordat pe perioada de război, având în vedere că rezidenţa şi integrarea socială şi economică pe termen lung în societatea românească va consolida minoritatea ucraineană din România şi va necesita măsuri coerente de integrare culturală”, a declarat Predoiu.

Sursa foto: Mai.gov.ro

Te-ar mai putea interesa și
Un nou parc mare fotovoltaic în România. Centrala de 146 MW a Nofar de la Ghimpați a început să producă energie
Un nou parc mare fotovoltaic în România. Centrala de 146 MW a Nofar de la Ghimpați a început să producă energie
Israelienii de la Nofar Energy, foarte activi în sectorul energiei regenerabile din România, au energizat un nou parc fotovoltaic de mari dimensiuni și au depășit borna de 300 MW instalați la......
INTERVIU Zhenghai Mei (GAC): Suntem diferiți de alte mărci chinezești. Noi întâi asamblăm mașini în Europa și apoi vindem
INTERVIU Zhenghai Mei (GAC): Suntem diferiți de alte mărci chinezești. Noi întâi asamblăm mașini în Europa și apoi ...
Zhenghai Mei, director general al grupului chinez Guangzhou Automobile Group (GAC) pentru Europa de Est a explicat într-un ...
De ce a interzis UE exporturile de oi și capre ale României – pagubă de 300 mil. euro pentru noi. Ce trebuie să facem
De ce a interzis UE exporturile de oi și capre ale României – pagubă de 300 mil. euro pentru noi. Ce trebuie să ...
Într-un răspuns acordat unui europarlamentar român, Comisia Europeană a explicat de ce a interzis exporturile de ovine ...
România cere prelungirea unui împrumut de jumătate de miliard de euro de la BERD. Scopul este atragerea de bani pentru sistemul de sănătate
România cere prelungirea unui împrumut de jumătate de miliard de euro de la BERD. Scopul este atragerea de bani pentru ...
România vrea să utilizeze integral un împrumut de 500 de milioane de euro contractat de la Banca Internațională pentru ...