Comerţul a devenit un instrument geostrategic, a declarat comisarul european desemnat Maros Sefcovic

Comisiile de comerţ internaţional (INTA) şi afaceri constituţionale (AFCO) l-au chestionat pe Maros Sefcovic. În declaraţia sa introductivă, acesta le-a reamintit eurodeputaţilor că schimburile comerciale sunt „marcate de o competiţie aspră referitoare la noile tehnologii perturbatoare”, comerţul devenind astfel un „instrument geostrategic”.

‘Indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, voi prezenta o ofertă de cooperare”, a spus Sefcovic. El a adăugat că UE va trebui să-şi soluţioneze disputele cu SUA legate de oţel şi aluminiu, scrie Agerpres.

Referitor la relaţiile interinstituţionale, el s-a angajat că consolideze cooperarea între Comisia Europeană şi Parlamentul European, nu în ultimul rând printr-o nouă versiune a Acordului cadru.

Relaţiile comerciale cu China au fost printre subiectele abordate în timpul audierii. Sefcovic a spus că Beijingul este partenerul comercial cel mai provocator, unul cu care Uniunea Europeană trebuie să-şi reechilibreze relaţia. „UE nu este interesată de războaie comerciale, aşteptăm cu nerăbdare să ne reechilibrăm relaţia cu China în domenii unde simţim că relaţia noastră nu este corectă”, a explicat Maros Sefcovic.

Mai mulţi eurodeputaţi i-au adresat comisarului desemnat întrebări legate de negocierile în desfăşurare cu ţările Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay). De asemenea, Sefcovic s-a angajat să continue să lucreze la acordurile de comerţ liber cu Mexic şi Australia şi a declarat că vrea ca UE să fie mai prezentă în Thailanda, Filipine şi India.

Întrebat de eurodeputaţi dacă Uniunea Europeană încalcă dreptul internaţional prin menţinerea legăturilor comerciale cu Israelul în virtutea Acordului de asociere UE-Israel, Maros Sefcovic a spus că acordul ‘poate fi schimbat numai cu unanimitate” între statele membre.

Marţi vor fi audiaţi şase comisari desemnaţi: Michael McGrath (democraţie, justiţie şi statul de drept), Ekaterina Zaharieva (start-upuri, cercetare şi inovare), Dan Jorgensen (energie şi locuinţe), Dubravka Suica (Mediterana), Jessika Roswall (mediu, rezilienţă în domeniul apei şi o economie circulară competitivă) şi Magnus Brunner (afaceri interne şi migraţie).

Miercuri vor fi audiaţi şase comisari desemnaţi, iar joi 7 noiembrie – patru comisari. Potrivit calendarului anunţat de PE, audierile comisarilor desemnaţi se vor încheia pe 12 noiembrie, zi în care vor trebui să răspundă întrebărilor cei şase vicepreşedinţi executivi ai viitoarei Comisii, printre care şi românca Roxana Mînzatu, care se va ocupa de portofoliul ‘Oameni, competenţe şi pregătire’.

După finalizarea tuturor audierilor, Conferinţa preşedinţilor de comisii va evalua rezultatul acestora şi va transmite concluziile Conferinţei preşedinţilor. Conferinţa preşedinţilor va analiza scrisorile de evaluare primite de la comisiile competente şi recomandările Conferinţei preşedinţilor de comisii. Ea va face apoi o evaluare finală şi, pe 21 noiembrie, va declara audierile închise. Scrisorile de evaluare vor fi publicate după ce Conferinţa preşedinţilor declară toate audierile închise.

După încheierea audierilor, preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta Colegiul complet al comisarilor şi programul său în plenul Parlamentului European. Întreaga Comisie Europeană trebuie să primească aprobarea Parlamentului European, votul fiind prevăzut pentru sesiunea plenară din 25-28 noiembrie de la Strasbourg. După ce este confirmată de Parlament, Comisia Europeană trebuie numită oficial de Consiliul European, prin vot cu majoritate calificată (vot favorabil din partea a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE).