Viktor Orban şi-a prezentat planul prin care vrea să scoată Ungaria din criză. Cum vrea să reducă deficitul bugetar în 2025, înainte de alegerile cruciale din 2026

Cabinetul de la Budapesta mizează anul următor pe un deficit de 3,7% din Produsul Intern Brut, după ce anul acesta obiectivul este unul de 4,5% din PIB, potrivit planului trimis luni Parlamentului de ministrul de Finanţe, Mihaly Varga. Planul se bazează pe ipoteza unei creşteri economice anuale de 3,4%, scrie Agerpres.

Există, însă, numeroase riscuri care planează asupra acestui plan, potrivit unei opinii publicate săptămâna trecută de Consiliul Fiscal, care a menţionat prognoza de creştere optimistă, rezervele bugetare limitate şi incertitudinile cu privire la capacitatea Guvernului de la Budapesta de a accesa fondurile europene, care rămân în mare parte îngheţate pe fondul îngrijorărilor Bruxelles-ului cu privire la corupţie şi statul de drept în Ungaria.

„Există îndoieli cu privire la capacitatea Guvernului de a-şi atinge obiectivele bugetare, din cauza unor riscuri în jos la adresa planurilor ambiţioase privind creşterea PIB-ului”, a declarat Mariann Trippon, economist la CIB Bank, divizia din Ungaria a băncii italiene Intesa Sanpaolo.

În condiţiile în care are un spaţiu limitat pentru stimulente fiscale, iar recenta depreciere a forintului nu oferă băncii centrale spaţiul de manevră necesar pentru a stimula economia via reduceri de dobândă, premierul Viktor Orban mizează pe faptul că revenirea economiei mondiale va scoate Ungaria din recesiune.

Cu toate acestea, în ultimii ani, Guvernul Orban a ratat ţintele bugetare. Miza este mai mare de această dată pentru că în 2026 vor avea loc alegeri parlamentare, care se prefigurează a fi cele mai disputate de la revenirea la putere a lui Orban în urmă cu 14 ani.

Datele separate publicate luni, arată că în perioada ianuarie-octombrie 2024 deficitul pe cash al Ungariei a trecut de 3.000 de miliarde de forinţi, sau aproximativ opt miliarde de dolari.

„Prognoza de creştere pare mult prea optimistă şi, chiar şi aşa, nu conferă prea mult spaţiu pentru stimulente fiscale”, a declarat şi Orsolya Nyeste, economist la Erste Bank.