Premierul slovac, Robert Fico, la Kremlin. Evident, subiectul au fost gazele atât de necesare Slovaciei

Slovacia este dependentă de gazul care trece prin Ucraina și și-a intensificat eforturile de a menține aceste fluxuri din 2025, criticând în același timp președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy pentru că a refuzat să prelungească contractul care expiră la sfârșitul anului.

Călătoria lui Fico la Moscova a fost doar a treia a unui șef de guvern al UE de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Politicienii opoziției slovace au numit vizita o „rușine”.

Fico a declarat pe Facebook după întâlnire că înalți oficiali ai UE au fost informați despre călătoria sa de vineri.

El a spus că a venit ca răspuns la discuțiile de săptămâna trecută cu Zelenski, care, potrivit liderului slovac, și-a exprimat opoziția față de orice tranzit de gaze prin Ucraina către Slovacia.

„Președintele rus V. Putin a confirmat disponibilitatea de a continua să furnizeze gaze către Occident și Slovacia, ceea ce este practic imposibil după 1 ianuarie 2025, având în vedere poziția președintelui ucrainean”, a spus Fico.

Fico a ajuns la putere în 2023 și a schimbat politica externă a Slovaciei. El a oprit imediat ajutorul militar de stat pentru Kiev, a spus că războiul cu Rusia nu are o soluție militară și a criticat sancțiunile împotriva Moscovei.

Vizita sa la Kremlin îi urmează pe cancelarul austriac Karl Nehammer, care l-a vizitat în aprilie 2022, și pe premierul ungar Viktor Orban, care a plecat la Moscova în iulie anul trecut. Aliații UE au criticat ambele vizite.

Televiziunea rusă i-a arătat pe Putin și Fico dându-și mâna la începutul discuțiilor. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că întâlnirea a fost aranjată în urmă cu câteva zile.

În cadrul discuțiilor, Fico a spus că el și Putin au făcut un schimb de opinii cu privire la situația militară din Ucraina, șansele de încheiere pașnică a războiului și despre relațiile slovaco-ruse „pe care intenționez să le standardizez”.

Problema gazelor

Slovacia, care are un contract pe termen lung cu Gazprom din Rusia, a încercat să continue să primească gaz prin Ucraina, spunând că cumpărarea din altă parte ar costa cu 220 de milioane de euro mai mult în cheltuieli de tranzit, dar Ucraina a refuzat în mod repetat să prelungească acordul de tranzit.

Fico a promovat subiectul joi la un summit UE la care a participat și Zelenski, care a reiterat că țara sa nu va continua tranzitul gazelor rusești.

Premierul slovac, care a spus că țara sa se confruntă cu o criză a gazelor, a vorbit și despre soluții în baza cărora Ucraina nu ar tranzita gazul deținut de Rusia, ci mai degrabă gazul deținut de altcineva.

De asemenea, Ungaria a dorit să păstreze ruta ucraineană, dar va continua să primească gaz rusesc din sud, prin conducta TurkStream de pe Marea Neagră.

Fosta Moldova sovietică s-a bazat, de asemenea, pe gazul care tranzitează Ucraina pentru a-și asigura nevoile și pe cele ale enclavei sale separatiste din Transnistria, inclusiv o centrală termică care furnizează cea mai mare parte a energiei electrice pentru părți ale Moldovei aflate sub control guvernamental.

Șeful interimar al Moldovagaz, operatorul de gaze al țării, Vadim Ceban, a declarat că ar putea furniza gaze pentru Transnistria achiziționate din alte surse. Dar regiunea pro-rusă ar trebui să plătească prețuri mai mari asociate cu aceste provizii.

Ceban a spus că Moldovagaz a făcut mai multe apeluri către Gazprom pentru a trimite gaze în Moldova prin TurkStream, Bulgaria și România.