Centralele pe cărbune au primit subvenţii de patru ori mai mari decât regenerabilele, în perioada 2007-2012

‘Pornind de la statistici ale Ministerului Economiei, estimăm că subvenţiile pentru 2005-2013 pentru industria cărbunelui se ridică la 3,76 miliarde de lei, comparativ cu doar 0,81 miliarde de lei pentru regenerabile’, a declarat Valentina Ivan, expert pe energie în cadrul Condole Partners, una dintre autorii studiului.

Potrivit acesteia, din 1990 până acum, industria cărbunelui a primit subvenţii în valoare de 15 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,3% din PIB-ul ţării într-un an.

‘Considerăm că producţia de energie din cărbune în condiţiile actuale din România nu este viabilă economic, întrucât preţurile de piaţă ale energiei depăşesc costul marginal al lignitului şi al huilei ale CE Oltenia şi Hunedoara doar câteva ore pe an. Drept urmare, aceşti producători ţin în funcţiune maximum o treime din capacitatea nominală şi au nevoie de subvenţii operaţionale pentru a rămâne în piaţă’, a mai arătat Valentina Ivan.

Ea a amintit că, în plus, sectorul cărbunelui a primit subvenţii şi sub forma certificatelor de emisii de dioxid de carbon alocate gratuit.

‘Estimăm că în perioada 2008-2012, companiile care fac parte din CE Oltenia au primit prin alocarea de certificate gratuite de emisii o sumă între 300 de milioane de euro şi două miliarde de euro, dacă luăm în calcul un preţ minim al dioxidului de carbon de 4 euro pe tonă şi un preţ maxim de 30 de euro pe tonă’, a susţinut Ivan.

Mai mult, autorii studiului amintesc că industria cărbunelui primeşte şi bonusuri de cogenerare de înaltă eficienţă.

‘Estimăm că valoarea acestui sprijin se ridică la aproximativ 110 milioane de lei pe an şi este posibil să crească, având în vedere tendinţa de scădere a preţurilor la energie şi creşterea costurilor variabile cauzată de probabila creştere a preţului la emisiile de dioxid de carbon, după anul 2020’, se mai arată în raport.

La capitolul recomandări, autorii studiului au analizat trei scenarii pentru dezvoltarea sectorului energetic în România.

‘Ne-am gândit ce am putea face de acum până în 2020. Deducem că cel mai economic scenariu este unul în care sprijinul pentru cărbune şi dependenţa de surse nucleare scade, în timp ce creşte ponderea regenerabilelor. Acest scenariu nu numai că minimizează factura la energie a economiei României, ci şi diminuează externalităţile asupra sistemului de sănătate şi asupra mediului, şi stimulează investiţia într-un sector modern şi productiv al energiei’, a spus, la rândul său, Otilia Nuţu, expert în energie în cadrul Condole Parners, de asemenea unul dintre autorii studiului.