NATO nu va susţine noua ţintă de cheltuieli pentru apărare a lui Trump, dar îşi va ridica pragul – oficiali şi analişti

Preşedintele ales al SUA a declarat marţi că membrii Alianţei Nord-Atlantice ar trebui să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, o creştere uriaşă faţă de obiectivul actual de 2% şi un nivel pe care nicio ţară NATO, inclusiv Statele Unite, nu îl atinge în prezent, scrie Agerpres.

Comentariile lui Trump într-o conferinţă de presă, care au generat, de asemenea, „o avalanşă de titluri despre Groenlanda, Canada şi Panama” au readus în actualitate accentul pus de acesta pe cheltuielile NATO în timpul primului său mandat şi pe ameninţările sale de a nu proteja aliaţii care nu ating această ţintă.

Oficiali din ţările NATO au declarat că sunt de acord că cheltuielile pentru apărare trebuie să crească în continuare, dar nu aprobă pragul de 5%, despre care analiştii spun că ar fi imposibil de atins din punct de vedere politic şi economic de aproape toţi membrii blocului. Aceasta ar necesita sute de miliarde de dolari în fonduri suplimentare.

Cu toate acestea, este posibil ca o nouă ţintă să fie convenită la summitul NATO de la Haga în iunie, pe fondul temerilor că Rusia ar putea ataca o ţară membră a Alianţei şi îndemnurilor lui Donald Trump de a creşte bugetele de apărare, au declarat oficiali.

La eventualele discuţii cu Donald Trump, una din principalele probleme pe care preşedintele Vladimir Putin o va aborda vizează prezenţa NATO în apropierea graniţelor Rusiei, relatează vineri publicaţia The Moscow Times, cu referire la un articol publicat de Financial Times cu o zi în urmă.

Trump a declarat joi că echipa sa a început să pregătească o întâlnire cu Putin pentru a discuta despre opţiunile care ar permite încheierea războiului în Ucraina. Pentru Putin, principalul obiectiv la orice fel de negocieri este încheierea de noi acorduri de securitate în baza cărora Ucraina nu va adera niciodată la NATO, iar Alianţa Nord-Atlantică îşi va reduce parţial prezenţa în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat pentru Financial Times un fost înalt oficial de la Kremlin şi o altă persoană care a discutat această problemă cu preşedintele rus.

„El (Putin) vrea să schimbe regulile ordinii mondiale pentru a elimina ameninţările la adresa Rusiei. Îl preocupă îndeosebi cum va arăta lumea după război…”, a declarat fostul oficial rus, citat de The Moscova Times în versiunea sa în limba rusă. Unii experţi consideră că Moscova va încerca să se folosească de atitudinea lui Trump faţă de NATO pentru a-şi promova agenda.

Încă în decembrie 2021, înaintea invaziei în Ucraina, Kremlinul a prezentat un ultimatum ţărilor occidentale şi, în special, a cerut readucerea infrastructurii militare a NATO la graniţele din 1997. În iunie 2024, Putin a numit două condiţii principale pentru începerea negocierilor de pace cu Ucraina: retragerea trupelor ucrainene de pe teritoriul regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, pe care Moscova le-a anexat în primele luni ale invaziei, fără a le controla integral, precum şi ca Ucraina să renunţe să mai adere la NATO, aminteşte publicaţia citată.