Trump a anunțat la Forumul de la Davos că vrea să se întâlnească cu Putin pentru a discuta despre războiul din Ucraina, fără însă să ofere vreun detaliu concret

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Chiar aş dori să mă întâlnesc curând cu preşedintele Putin şi să încheiem acest război”, a spus Trump. „Şi nu este vorba despre economie sau altceva. Este vorba despre milioanele de vieţi irosite (…) Este un măcel (în Ucraina). Şi chiar trebuie să oprim acest război”, a indicat noul lider de la Casa Albă, care a susţinut că sunt în desfăşurare eforturi ale SUA pentru încheierea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina, dar nu a dat detalii.

Întrebat dacă până la viitoarea ediţie a forumului de la Davos, adică într-un an de acum înainte, va exista un acord de pace între Rusia şi Ucraina, Trump a răspuns evaziv. „Ei bine, va trebui să întrebaţi Rusia”, a replicat el, susţinând mai departe că „Ucraina este pregătită să facă o înţelegere”, fără a dezvolta subiectul.

Trump a sugerat şi o posibilă implicare a Chinei pentru facilitarea unui acord ruso-ucrainean. China are „multă putere în această situaţie (…), sperăm să lucrăm împreună şi să oprim acest” război, a spus el, din nou vag.

Într-o postare pe reţeaua sa de socializare Truth Social, noul preşedinte american a cerut miercuri Rusiei să încheie rapid un acord de pace cu Ucraina, altfel riscă taxe vamale şi noi sancţiuni din partea SUA. „Dacă nu faceţi o „înţelegere”, iar aceasta în curând, nu voi avea de ales decât să pun un nivel ridicat de Taxe, Tarife şi Sancţiuni pe tot ce vinde Rusia către SUA, şi diverselor alte ţări participante”, a scris Trump în acea postare, la finalul căreia pare să facă referire la ţările care susţin Rusia în războiul cu Ucraina, precum Iran sau Coreea de Nord, fără însă a le preciza.

Încercând aparent să-şi echilibreze ameninţarea cu un compliment, Trump a scris în acelaşi mesaj că Statele Unite nu vor uita niciodată ajutorul oferit de Rusia în al Doilea Război Mondial, adăugând în mod incorect că Uniunea Sovietică de atunci a pierdut 60 de milioane de oameni în acel conflict, bilanţ mult peste cel de 26,6 milioane de morţi stabilit chiar de Moscova.

Putin şi Trump nu au vorbit încă la telefon după învestirea noului preşedinte american pe 20 ianuarie, iar Kremlinul a minimalizat în mod precaut ameninţarea acestuia cu noi sancţiuni şi taxe vamale, afirmând că „nu a văzut în mod deosebit nimic nou aici”.

„Înregistrăm cu atenţie toate nuanţele. Rămânem pregătiţi pentru dialog, preşedintele Putin a vorbit în mod repetat despre acest lucru – pentru un dialog egal, pentru un dialog respectuos”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

În schimb, comentatori şi bloggeri militari ruşi au reacţionat cu indignare după ameninţarea lui Trump. Unii dintre ei văd în aceasta o mişcare cel puţin neinspirată din partea noului preşedinte şi care riscă să diminueze şi mai mult şansele unui acord de pace în Ucraina, într-un moment în care cei care doresc pacea îşi puneau în acest sens speranţele în Trump. Alţii îl acuză direct pe acesta de „aroganţă”, „auto-suficienţă” sau atitudine „jignitoare” faţă de Rusia, comportament ce l-ar putea ambiţiona şi mai mult pe Putin să continue războiul.

De pildă, corespondentul de război rus Alexander Kots, crede că acordul de încetare a focului dintre Israel şi Hamas i-a dat lui Trump un sentiment exagerat de omnipotenţă. „Rusia nu este Fâşia Gaza. Şi să începi un dialog cu ultimatumuri, aceasta nu este cea mai inspirată mişcare din partea unui lider care pretinde că este pacifist. Moscova nu va accepta niciodată o înţelegere dictată prin şantaj şi ameninţări”, notează jurnalistul rus.

Rămâne în continuare neclară abordarea lui Trump faţă de războiul ruso-ucrainean, inclusiv faţă de continuarea ajutorului militar american pentru Ucraina. El a spus mereu că doreşte să discute cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt rapid acestui război, deplângând numărul uriaş de victime din ambele tabere, dar nu a avansat până în prezent nicio soluţie concretă şi a fost ambiguu şi inconsecvent în declaraţii.

După ce a criticat în campania electorală receptivitatea fostului preşedinte Joe Biden de a oferi ajutorul cerut de Zelenski, Trump ia acum în calcul continuarea acestui ajutor, dar nicio decizie nu a fost încă anunţată. O eventuală sistare a ajutorului militar american pentru Ucraina ar putea forţa această ţară să încheie o pace în condiţii nefavorabile cu Rusia, aliaţii europeni neavând potenţialul de a compensa ajutorul american, aceasta o mare temere a Kievului.

Noul secretar de stat american, Marco Rubio, a apreciat că pentru o soluţie negociată a războiului în Ucraina este nevoie de concesii ale ambelor părţi. El a subliniat că principala problemă a armatei ucrainene nu este insuficienţa finanţării, ci insuficienţa efectivelor de luptă, şi a considerat nerealistă atât posibilitatea ca Rusia să ocupe toată Ucraina cât şi cea a eliberării teritoriului ucrainean ocupat de armata rusă.

Pentru o pace negociată cu Ucraina, preşedintele Putin a cerut în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă asupra acestei aderări.

Rusia aşteaptă din partea lui Trump „iniţiative concrete” pentru soluţionarea conflictului ruso-ucrainean şi preşedintele Putin doreşte să se întâlnească cu noul preşedinte american, a declarat marţea trecută ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Rusia este dispusă să negocieze „garanţii de securitate” pentru Ucraina, dar prioritatea sa în viitoare negocieri cu SUA va fi crearea unei noi arhitecturi de securitate în tot spaţiul eurasiatic şi va trebui stabilit rolul Rusiei în viitorul sistem de securitate european, după ce puterile occidentale au folosit în ultimii ani Ucraina ca instrument „pentru a slăbi Rusia” prin ajutorul militar oferit Kievului, a explicat ministrul rus de externe.