Conducerea Parlamentului a respins propunerea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis

Membrii BPR au considerat că propunerea de suspendare a preşedintelui nu a respectat procedura de depunere aşa cum este ea prevăzută în Regulamentul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, şi anume, nu fost depusă concomitent la Birourile Permanente ale Camerelor Parlamentului, scrie Agerpres.

Pe 16 ianuarie, Partidul Oamenilor Tineri a anunţat că 161 de parlamentari POT, AUR şi SOS au semnat pentru suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, iar semnăturile au fost depuse la preşedintele Camerei Deputaţilor.

Anamaria Gavrilă, preşedinta POT, a declarat că formaţiunea sa a iniţiat acest demers pentru că România „trebuie să-şi păstreze parcursul democratic”.

„Am înregistrat iniţiativa de suspendare a lui Klaus Iohannis. Este o iniţiativă POT la care s-au alăturat şi parlamentari ai partidului AUR şi parlamentarii partidului SOS. Sunt în total 161 de semnături. Minim erau necesare 155 pentru a declanşa această procedură de suspendare. Am vrut să vedeţi că nu stăm degeaba, ne mişcăm, încercăm, împreună cu AUR, să obţinem şi o dezbatere în sesiune extraordinară de urgenţă a acestei iniţiative”, a transmis Anamaria Gavrilă.

Potrivit Constituţiei, în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, respectiv 234, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor, respectiv 155 parlamentari.