Azomureș așteaptă un ajutor din fonduri UE pentru o investiție de 225 de milioane de euro. Boloș va merge la Bruxelles pentru a grăbi semnarea contractului de finanțare

Azomureș, singurul producător de îngrășăminte pentru agricultură din România, parte a grupului elvețian Ameropa, ar putea primi un ajutor financiar prin Programul Tranziție Justă pentru a finanța  o investiție de 225 de milioane de euro. Investiția ar permite  reluarea activității companiei și modernizarea ei, a declarat pentru Europa Liberă România Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Ministrul spune că va merge la Bruxelles peste două săptămâni ocazie cu care va discuta cu Comisia Europeană despre urgentarea schemei. “Voi avea peste două săptămâni o deplasare la Bruxelles, unde una dintre discuțiile cu Comisia Europeană va fi de a grăbi schema de ajutor de stat, pentru ca acest plan de modernizare și reluare a capacităților de producție pentru îngrășămintele chimice să poată fi aplicată. Consider această investiție strategică pentru ceea ce înseamnă industria de îngrășăminte chimice în România”, a declarat ministrul.

“Sper ca undeva în intervalul aprilie-iunie să putem încheia acest contract de o valoare semnificativă pentru industria de îngrășăminte chimice din România”, a mai explicat acesta.

Potrivit lui Boloș, retehnologizarea Azomureș va permite reducerea consumului de gaz folosit în producția de îngrășăminte și reducerea emisiilor de CO2.

Azomureș este cel mai mare consumator industrial de gaz din România și are momentan fabricile oprite din cauza prețului prea mare al gazelor naturale în raport cu prețul de comercializare a îngrășămintelor.

Compania are o capacitate de producție de 2.100 de tone de îngrășăminte pe zi.

Ce vrea să facă Azomureș cu cei 225 de milioane de euro

Proiectul de finanțare prin Programul Tranziție Justă depus de Azomureș vizează reducerea substanțială a emisiilor ETS aferente producției de fertilizanți chimici prin integrarea hidrogenului verde în producția de amoniac.

Aceasta în contextul în care platforma de producție de fertilizanți chimici, bazată pe obținerea amoniacului din gaz natural, a generat, în 2020, 73,94% din totalul emisiilor ETS la nivelul județului Mureș, reprezentând emisiile aferente obținerii de amoniac și acid azotic, potrivit datelor Ministerului Investițiilor.

Emisiile ETS ale companiei reprezentau aproximativ 5,4% din totalul național în 2020.

“În ultima etapă a tranziției la neutralitatea climatică la nivelul județului, factorul determinant este planul de decarbonare a producției de fertilizanți chimici de la nivelul companiei Azomureș”, se arată într-un document al instituției referitor la proiectul de investiții finanțat prin Programul de Tranziție Justă.

La Azomureș lucrau peste 1.100 de persoane la care se adaugă alți 1.000 de angajați ai furnizorilor integral dependenți de platformă. “Locurile de muncă sunt expuse riscului de pierdere la orizontul anului 2027 în lipsa implementării planului de reducere substanțială a emisiilor la nivelul companiei în perioada 2022 – 2030. Riscul de pierdere există și la nivelul furnizorilor companiei din afara platformei, impactul asupra locurilor de muncă în întreprinderile furnizoare fiind estimat de companie la aproximativ 7000 din care 30% în județ”, se mai arată în documentul citat.

Programul Tranziție Justă este structurat pe șase priorități dedicate atenuării impactului socio-economic al tranziției la neutralitatea climatică în fiecare din cele șase județe și o prioritate de asistență tehnică, cu alocare financiară distinctă.

Azomureș a accesat Prioritatea șase care are un buget total de 277 de milioane de euro din care 2235,4 milioane de euro reprezintă contribuția Fondului pentru tranziție Justă și restul contribuție națională.

Scopul finanțării este de a permite regiunilor și cetățenilor să facă față efectelor sociale, asupra ocupării forței de muncă, economice și de mediu ale tranziției către țintele energetice și climatice ale Uniunii pentru 2030 și o economie neutră din punct de vedere climatic a Uniunii până în 2050, în temeiul Acordului de la Paris.