Efectul Trump – Ratingurile suverane ale ţărilor europene ar putea fi afectate de cheltuielile cu apărarea cerute de SUA, avertizează S&P

Chiar dacă şi-au dublat cheltuielile cu apărarea după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea, în 2014, ţările europene alocă, în medie, pentru apărare mai puţin de pragul de 2% din PIB recomandat de NATO, în timp ce SUA finanţează aproape două treimi din bugetul militar al NATO, scrie Agerpres.

Ca procent din PIB, cheltuielile cu apărare ale Europei se vor situa la 1,9% din PIB în acest an, faţă de 3,3% din PIB în cazul SUA, fapt subliniat, din nou, de vicepreşedintele american JD Vance, vineri la sosirea sa la conferinţa de securitate de la Munchen.

S&P a analizat trei scenarii: primul în care ţările europene îşi vor majorare cheltuieile cu apărarea până la media ponderată actuală a NATO de 2,67% din PIB, al doilea în care vor ajunge până la actualul nivel al SUA de 3,3% din PIB şi al treilea în care cheltuielile cu apărarea vor fi majorate până la nivelul de 5% din PIB, cerut de Trump.

Conform primului scenariu, UE ca întreg ar suplimenta cheltuielile cu apărarea cu 242 miliarde de dolari pe an. Conform celui de-al treilea scenariu, cheltuielile cu apărarea ar urma să crească cu 875 miliarde de dolari.

S&P a avertizat că ultimul scenariu este cel mai probabil să afecteze ratingurile suverane, în condiţiile în care „este cu mult peste ceea ce pot finanţa ţările individuale fără a echilibra astfel de cheltuieli cu alte reduceri de cheltuieli sau presiuni posibile asupra credibilităţii lor”.

Pentru Germania şi Franţa, solicitarea lui Trump privind 5% din PIB pentru apărare ar duce la umflarea deficitelor lor bugetare până la 4,6%, respectiv 8,9% în acest an, faţă de 1,7%, respectiv 6%, cât estimează în prezent S&P.

Pentru România, care este deja în pericol să fie retrogradată în zona „junk”, deficitul ar ajunge la 9,5% dacă ar aloca 5% din PIB pentru apărare, în timp ce în cazul Marii Britanii deficitul ar urca până la 7% din PIB, de la 4,3% din PIB cât estimează în prezent.

Asta ar însemna că aproape toate ţările europene vor trebui să revizuiască priorităţile de cheltuieli, într-un moment în care se confruntă deja cu încetinirea creşterii economice şi creşterea cheltuielilor sociale ca urmare a îmbătrânirii populaţiilor.

„Consecinţele politice ale reducerii cheltuielilor sociale, pentru a contracara majorarea cheltuielilor cu apărare, este posibil să fie unele semnificative”, a estimat S&P.

Un posibil răspuns ar putea fi acţiunea colectivă. Chiar dacă o serie de ţări importante, inclusiv Germania, se opune emiterii de obligaţiuni comune în UE, „date fiind mesajele care vin de la Washington”, acest lucru ar putea să se schimbe, spune S&P.

Un astfel de plan ar putea include chiar şi Marea Britanie, care în mod oficial a ieşit din UE în 2020, şi Norvegia, care nici ea nu este membră a blocului comunitar.

„Detaliile oricărui acord colectiv de finanţare va influenţa ratingul de credit”, subliniază S&P.