„AEI solicită premierului stoparea Programului PNRR – Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile de către gospodării, derulat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) şi reluarea acestuia după realizarea unui Ghid care să asigure deservirea clienţilor care sunt cu adevărat vulnerabili (casele care nu au energie electrică, clienţi aflaţi în mod real în sărăcie energetică), acordarea voucherelor clienţilor, astfel încât pentru suma de 10.000 de euro să se instaleze sisteme de 10 kW sau mai mult, urmare a concurenţei ce se stabileşte între firmele instalatoare şi stabilirea unor criterii calitative minime privind echipamentele care se montează”, scrie Dumitru Chisăliţă.
Acesta susţine că va fi un eşec această noua tentativă de electrificare a caselor fără energie electrică din România. Potrivit acestuia, din 1950, au existat şapte planuri de electrificare a tuturor imobilelor fără energie din ţară, iar în 2024 a fost lansat al optulea program prin intermediul PNRR, .
Chisăliţă spune că MIPE a gândit un program care include vouchere de 10.000 euro pentru 60.000 de beneficiari. Programul MIPE înseamnă 600 de milioane de euro, deşi conform estimărilor AEI, cu doar 27 de milioane de euro s-ar finaliza electrificarea tuturor caselor fără energie electrică din România. Programul ia în considerare şi amplasarea de panouri fotovoltaice pentru consumatorii vulnerabili. „Dar ca de obicei în România, programele nu sunt pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine trebuie”, arată preşedintele AEI.
Asociaţia Energia Inteligentă a prezentat, în luna aprilie 2024, rezultatele inventarierii locuinţelor neracordate la reţeaua de energie electrică din România şi a întocmit în parteneriat cu Ministerul Energiei – „Registrul Electronic Naţional al Gospodăriilor fără Energie Electrică din România” (RENGEER), care a relevat 5.494 de gospodării fără energie electrică, locuite de 11.611 de persoane, dintre care 4.777 au vârsta de până în 18 ani.
„Îngrijorător este faptul ca 87% din casele fără energie electrică nu au cadastru ceea ce face dificilă abordarea instituţională a rezolvării acestei probleme, 64% din persoanele care locuiesc în case fără energie electrică au venituri estimate sub venitul minim per persoană şi gospodărie în România, aşadar chiar şi racordarea acestora la o reţea de distribuţie, ar face dificilă plata energiei electrice consumată, în 53% din cazuri accesul la imobilele fără energie electrică este dificil, iar pentru 10% nu există drumuri de acces”, menţionează specialistul în energie.
Implicarea membrilor AEI în identificarea consumatorilor eligibili pentru program PNRR – Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile de către gospodării, derulat de MIPE, prin deplasarea în teren, a relevat că aproape nici o casă neelectrificată din România nu intră în rândul clienţilor selectaţi şi care vor beneficia de aceste vouchere. Cerinţele de eligibilitate nu au ţinut cont de faptul că aceste case fără energie electrică nu au instalaţie de utilizare a energiei electrice şi ca atare, costurile de realizare a acesteia nu sunt eligibile, dar şi de alte cerinţe cum ar fi necesita realizării unui audit energetic al caselor fără energie electrică sau obligaţia verificării prizei de pământ (priză care nu există dacă nu există instalaţie electrică). În plus, aceste locuinţe nu au prezentat interes în primul rând datorită faptului că accesul este dificil ceea ce a redus atractivitatea lor pentru firmele instalatoare.
Potrivit AEI, lista oficială a consumatorilor vulnerabili, singura în baza căreia un consumator poate să acceseze cei 10.000 de euro, este în mare măsură eronată. Mulţi din aşa zişii consumatori vulnerabili de energie, sunt consumatori care nu sunt nici pe departe săraci sau nu se găsesc în situaţia de a nu şi putea plătii facturile. Conform listei oficiale a consumatorilor vulnerabili, în fiecare sat parcurs, AEI a identificat cel puţin jumătate din sat ca fiind consumatori vulnerabili, în timp ce consumatori care nu au deloc energie, sau cei care se debranşează sau sunt debranşaţi de la sistemele de energie electrică datorită imposibilităţii plăţii facturilor nu se găsesc pe lista vulnerabililor.
„Voucherele de 10.000 de euro pentru dotarea caselor cu panouri fotovoltaice a creat un adevărat miraj pentru afaceriştii români, având în vedere că este o sumă mai mult decât generoasă (cheltuielile medii cu o astfel de instalaţie fiind de cel mult 5000 euro), aducând câştiguri de 300 milioane euro per întregul proiect”, precizează Chisăliţă. El mai spune că „mecanismul de selecţie al firmelor care vor fi declarate câştigătoare a fost unul halucinant: raportul între profitul firmei şi cifra de afaceri”. Astfel, firme cu un angajat şi autorizate ANRE de doar un an, cu un profit de 3.895 lei şi o cifră de afaceri de 100 lei, ar urma să încaseze 10 milioane de euro.
În ultimii patru ani, Asociaţia Energia Inteligentă prin proiectul „Energie pentru Viaţă”, a reuşit electrificarea a 71 de imobile din România. „O picătură de electrificare în întunericul care cuprinde zeci de mii de gospodării româneşti şi ne-am pus mari speranţe că urmare a acestui proiect România va eradica sărăcia energetică extremă din România – nici o casă locuită fără energie electrică”, mai scrie preşedintele asociaţiei.