UE insistă pe lângă SUA ca negocierile cu privire la Ucraina să-i cuprindă și pe europeni

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nimic despre Ucraina fără Ucraina şi de asemenea nimic despre Europa fără Europa. Acestea sunt mesajele pe care le transmitem omologilor noştri din SUA”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas (foto), într-o conferinţă de presă organizată la finalul unei reuniuni a Consiliului miniştrilor de externe din UE.

Niciun acord de pace pentru Ucraina „nu va funcţiona în practică” fără Ucraina şi fără Europa, a afirmat Kallas, adăugând că un „acord prost pentru Ucraina este un acord prost pentru Europa, dar este, de asemenea, un acord prost pentru Statele Unite”.

Miniştrii, care s-au reunit exact la trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, au aprobat oficial un nou pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, care prevede înăsprirea măsurilor împotriva navelor care ajută Kremlinul să evite sancţiunile asupra petrolului său şi interzicerea importurilor de aluminiu din Rusia ca materie primă.

„Deciziile pe care le luăm astăzi sunt destinate să facă Ucraina cât mai puternică pe câmpul de luptă, astfel încât să fie puternică şi la masa negocierilor”, a declarat Kallas.

Kaja Kallas, fost prim-ministru în Estonia, a afirmat că Ucraina trebuie ajutată să se plaseze într-o poziţie de forţă pentru a putea refuza un acord de pace prost, în contextul în care SUA au iniţiat discuţii cu Rusia pe această temă, dar fără a-i invita pe ucraineni şi pe europeni.

Miniştrii de externe din blocul comunitar au discutat luni şi o propunere a şefei diplomaţiei europene privind extinderea asistenţei militare pentru Kiev în acest an, ale cărei detalii, în special mărimea fondului, vor fi discutate şi decise de liderii UE la summitul extraordinar din 6 martie.

„Nu există nicio îndoială cine este agresorul şi cine este victima aici. Trebuie să fim foarte puternici împotriva agresorului şi să obţinem pacea prin forţă”, a subliniat Kallas.

Referitor la utilizarea activelor ruseşti îngheţate prin sancţiunile europene, ea a afirmat că aceasta este posibil numai dacă există „sprijin din partea tuturor ţărilor”, recunoscând că „în acest moment nu îl avem”. Dar „continuă munca” pe acest subiect, a spus Kallas, menţionând că un stat membru care nu a susţinut propunerea s-a răzgândit luni.

În orice caz, sursele diplomatice au insistat asupra dificultăţilor juridice de a avansa cu această iniţiativă, spre deosebire de formula deja existentă de a utiliza profiturile extraordinare generate de aceste active îngheţate în UE pentru ajutor economic şi militar pentru Ucraina.

Kallas a exprimat, de asemenea, îngrijorarea UE cu privire la mesajele venite dinspre noua administraţie a lui Donald Trump, apreciind că „naraţiunea Rusiei este puternic reprezentată”.

„Este clar că declaraţiile care vin dinspre Statele Unite ne preocupă pe toţi. Care este starea relaţiei transatlantice? Este clar că am mai avut divergenţe, dar am reuşit întotdeauna să le rezolvăm într-un final şi sperăm să o facem şi de data aceasta”, a spus ea.

Şefa diplomaţiei UE a anunţat că se va deplasa marţi în SUA pentru întâlniri cu secretarul de stat american Marco Rubio şi cu alţi responsabili de la Washington miercuri şi joi.

Comentând vizita sa de săptămâna trecută în Africa de Sud, ea a constatat că „întreaga lume este foarte preocupată de sistemul multilateral”, precum şi de dreptul internaţional existent, „care protejează statele suverane de agresiunea altor state”.

Kallas consideră că cea mai „puternică” şi „ieftină” garanţie de securitate pentru Ucraina ar fi aderarea la NATO, pe care SUA au exclus-o până în prezent, în pofida angajamentului aliaţilor faţă de o cale „ireversibilă” a Kievului către organizaţia transatlantică.

„Avem nevoie de un NATO puternic; dacă doriţi un NATO puternic, atunci includeţi Ucraina! Pentru că cea mai puternică armată din Europa este armata ucraineană”, a afirmat ea.

Kallas a spus clar că NATO este „o alianţă defensivă care există pentru apărarea tuturor membrilor săi şi care a funcţionat bine, inclusiv pentru Statele Unite”, amintind în acest context că SUA au fost singura ţară care a invocat articolul 5 al Alianţei privind apărarea colectivă (după atentatele din 11 septembrie 2001).