China îşi va creşte bugetul pentru apărare cu 7,2% în 2025

Cifra, comunicată de Ministerul chinez de Finanţe, este făcută publică pe fondul tensiunilor din Marea Chinei de Sud, a exerciţiilor armatei chineze în diverse părţi ale Pacificului şi a concentrării pe Taiwan, insulă pe care Beijingul o revendică, scrie Agerpres.

La rândul său, premierul Li Qiang a semnalat miercuri, în deschiderea ANP, că ţara asiatică îşi va menţine intacte eforturile în vederea „consolidării pregătirii pentru luptă şi a protejării suveranităţii naţionale”.

Beijingul a anunţat deja săptămâna trecută că consideră cheltuielile sale „complet necesare”, sugerând că nu este dispus să facă reduceri la acest capitol, în pofida propunerii preşedintelui american Donald Trump de a reduce la jumătate cheltuielile.

„Cheltuielile noastre limitate pentru apărare răspund nevoii de a ne apăra suveranitatea naţională, securitatea şi interesele de dezvoltare”, a declarat săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, menţionând că „marile puteri” ar trebuie să fie primele care „să dea exemplu”, ca răspuns la propunerea preşedintelui Trump de a negocia cu China şi Rusia o reducere a cheltuielilor militare.

Totuşi, unele voci subliniază că bugetul militar dezvăluit de autorităţile chineze nu reflectă adevărata amploare a cheltuielilor reale de apărare ale ţării, care în ultimii ani a finanţat o modernizare amplă a forţelor sale armate.

Anul trecut, Beijingul a prezentat oficial J-35A, un avion de luptă stealth de generaţia a cincea care aspiră să concureze cu avionul american F-35, a anunţat construirea unui al patrulea portavion, fără a preciza dacă este cu propulsie nucleară, şi a finalizat primele teste pe mare ale celei de-a treia nave de acest tip.

De asemenea, China a surprins în 2024 cu lansarea unei rachete balistice intercontinentale în apele Oceanului Pacific, stârnind suspiciuni cu privire la programul său nuclear opac, în timp ce unele rapoarte estimează că gigantul asiatic are peste 600 de focoase nucleare şi că ar putea depăşi 1.000 până în 2030.

În ultimii ani, preşedintele chinez Xi Jinping a subliniat că armata trebuie să îşi îmbunătăţească pregătirea de luptă într-un context de tensiuni tot mai mari cu Taiwan, insulă guvernată autonom din 1949, dar considerată de autorităţile de la Beijing drept o „provincie rebelă”.

Relaţiile dintre China şi Taiwan au continuat să se înrăutăţească anul trecut după învestirea actualului preşedinte taiwanez, William Lai, considerat un „susţinător al independenţei” şi o „persoană care cauzează probleme” de către autorităţile de la Beijing.

Astfel, China a organizat în 2024 două manevre militare de amploare în vecinătatea insulei, la care trebuie adăugate cele mai noi şi surprinzătoare manevre cu foc viu pe care le-a efectuat săptămâna trecută, potrivit Ministerului taiwanez al Apărării.

În plus, nu pot fi ignorate ciocnirile constante dintre China şi ţări precum Filipine în Marea Chinei de Sud, bogată în resurse şi o zonă cheie pentru comerţul global, sau exerciţiile prin care urmăreşte să îşi demonstreze puterea în diferite puncte din Pacific, cel mai recent fiind organizat la 629 de kilometri sud-est de Sydney, în apele internaţionale, stârnind proteste la Canberra pentru neanunţarea manevrelor cu suficient de mult timp în avans.