Brandurile din industria textilă încalcă legislaţia muncii în România şi în alte ţări din Europa de Est – ONG

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aproximativ trei milioane de lucrători din zece ţări est-europene, de la Slovacia şi România la Georgia şi Republica Moldova, fac parte dintr-o forţă de muncă ieftină din industria confecţiilor folosită de brandurile de modă din Europa Occidentală, susţine Clean Clothes Campaign (‘Campania Haine Curate’), care acuză câteva din principalele branduri de haine din lume, inclusiv unele de lux precum Prada sau Hugo Boss.

O amplă forţă de muncă, formată în principal din femei, care lucrează la produsele marilor branduri, este deseori forţată să facă ore suplimentare neplătite sau să renunţe la concedii pentru a-şi asigura salariul de bază, care este sub nivelul de subzistenţă, potrivit organizaţiei neguvernamentale citate.

Bettina Musiolek, coautoare a raportului, a spus că analiza desfiinţează mitul că ‘Made in Europe’ înseamnă corectitudine.

Organizaţia acuză Adidas, sponsorul Cupei Mondiale, că profită de absenţa drepturilor privind condiţiile de muncă din Georgia. Compania germană, care a vândut anul trecut echipamente sportive în valoare de 14,5 miliarde de euro, ar primi haine produse în această ţară, unde lucrătorii primesc doar 5 euro pentru o zi de muncă de opt ore. Lucrătorii au acuzat condiţii de muncă intimidante, fiind nevoiţi să ceară permisiunea de a merge la toaletă sau fiind presaţi să nu îşi ia concediu medical.

Adidas a precizat că nu are ‘nicio producţie autorizată în Georgia’. Întrebat dacă ar putea avea producţie neautorizată, prin intermediul unuia din subcontractanţii săi din Turcia, un purtător de cuvânt a declarat: ‘La grupul Adidas, investigăm toate plângerile pe care le primim, precum şi solicitarea Clean Clothes Campaign de a dezvălui detaliile despre fabricile acoperite de investigaţia lor’.

Un purtător de cuvânt al Inditex, firma spaniolă de retail din spatele companiei Zara, a precizat la rândul său că este în contact cu această campanie, pentru a putea ‘investiga acuzaţiile şi a lua măsurile corespunzătoare pentru a răspunde la ele’.

Cercetătorii au descoperit lucrători care sunt plătiţi cu mai puţin de salariul minim în patru ţări, inclusiv în Bulgaria şi în România, ambele membre ale UE din 2007. În Bulgaria, unde aproape jumătate din populaţie trăieşte sunt nivelul de sărăcie, unii lucrători cu normă întreagă din domeniul confecţiilor pleacă acasă cu doar 129 de euro pe lună, sub salariul minim din 2013, care a fost de 159 de euro, şi cu mult sub ceea ce lucrătorii susţin că au nevoie pentru a trăi o viaţă decentă. În România, unii lucrători cu normă întreagă au spus că au câştigat 124 de euro pe lună, cu 55 de euro mai puţin decât salariul minim, de 179 de euro, adaugă publicaţia citată.

‘Îi spun şefului meu că nu câştig câteodată salariul minim dacă nu lucrez şi sâmbăta, iar el spune: ‘Atunci vino şi sâmbăta”, a declarat un lucrător român.

Lucrătorii s-au plâns de lupta zilnică pentru supravieţuire, fiind nevoiţi să-şi cultive propriile legume, să se împrumute sau doar să viseze la o vacanţă, la zile libere sau la economii. Un lucrător din Republica Moldova a declarat: ‘Suntem norocoşi. Ne cultivăm propriile legume la sat, iar vara numai asta mâncăm. Însă iarna viaţa este foarte grea’.

În Republica Moldova, săptămâna de lucru de şase zile este o obişnuinţă pentru lucrătorii care fac haine pentru companii printre care s-ar număra Primark sau Tesco. Numai una din trei dintre fabricile investigate plăteau orele suplimentare pentru lucrul în zilele de sâmbătă.

În România, lucrătorii care fac haine pentru Zara sau H&M au spus că pot câştiga salariul minim legal numai muncind ore suplimentare sau în concedii. Orele suplimentare nu apar pe fluturaşii de salariu.

În Georgia, lucrătorii care au spus că au cusut tricouri pentru Adidas s-ar fi aflat sub presiune pentru a nu-şi lua concediu medical. Ei au acuzat intimidări din partea conducerii şi au spus că încălzirea necorespunzătoare şi aerul condiţionat au contribuit la apariţia problemelor de sănătate.

Organizaţia a vorbit cu 310 lucrători din 10 ţări şi a precizat că aceştia au văzut etichetele de branduri, ceea ce a ajutat la stabilirea legăturilor în lanţul de aprovizionare. Unele branduri au precizat însă că rolul lor este inexistent sau marginal. Tesco a spus că a încetat să mai cumpere haine din Republica Moldova în urmă cu un an, iar un purtător de cuvânt al Primark a declarat că grupul îşi obţine numai un mic procent din bunurile sale din această ţară, dar că va investiga ‘imediat’ orice chestiune care îi este adusă în atenţie.

H&M a respins acuzaţiile că unii dintre lucrătorii săi ar fi câştigat doar 0,5 euro pe oră. Compania a precizat într-un comunicat: ‘Considerăm că este o viziune învechită cea potrivit căreia companiile străine ar trebui să determine ce este un salariu care să asigure o viaţă decentă’. ‘Problema orelor suplimentare nu este specifică furnizorilor H&M, ci este una dintre cele mai întâlnite provocări în industria textilă’, se mai arată în comunicat.

‘Unele dintre acuzaţii au fost clarificate în trecut. Unele dintre ele nu pot fi asociate cu partenerii noştri’, a menţionat la rândul său Hugo Boss într-un comunicat. Compania a refuzat să facă alte comentarii până nu va avea informaţii detaliate despre fabrici. Prada nu a răspuns în timp util solicitării de a face un comentariu.