Un „zid de drone” poate fi instalat într-un an pe flancul estic al NATO – Şeful Helsing, companie germană de apărare

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Un zid de drone ar putea fi ridicat într-un an. Mai este nevoie de sisteme de recunoaştere, sateliţi şi probabil drone de recunoaştere”, a explicat duminică pentru dpa Gundbert Scherf, cofondator şi lider al companiei cu sediul la Munchen, scrie Agerpres.

Totuşi, consideră Scherf, întregul concept de apărare modernă ar avea nevoie mai întâi de o regândire majoră.

„În acest moment, discuţia este în continuare ca în războiul rece”, a subliniat el. „Numărăm sistemele blindate, avioanele şi navele de cealaltă parte şi încercăm să ne apropiem cumva de paritate cu o mulţime de bani. Şi cred că asta e greşit”, a adăugat Scherf.

Helsing, specializată în aplicarea inteligenţei artificiale (AI) în industria de apărare, a dezvoltat drona HX-2 – iniţial pentru utilizare în Ucraina – care foloseşte AI pentru a ghida încărcăturile explozive către o ţintă şi este mai puţin vulnerabilă la interferenţe electronice.

Compania a stabilit un parteneriat cu start-upul spaţial francez Loft Orbital pentru a monitoriza graniţele şi mişcările de trupe folosind sateliţi de recunoaştere.

Împreună cu producătorul suedez Saab, se fac pregătiri pentru instalarea unei aplicaţii AI pentru lupta aeriană pe avionul de luptă Gripen.

Helsing intenţionează de asemenea să prezinte în curând un sistem autonom pentru utilizare pe mare.

Democraţiile nu pot purta un „război de uzură”

Un zid de drone – o combinaţie de drone de recunoaştere şi de luptă – este prezentat ca o barieră inteligentă care ar putea înlocui câmpurile minate. Bariera ar permite forţelor aliate să avanseze luptând în acelaşi timp împotriva unităţilor inamicului.

Scherf a menţionat că statele baltice discută despre crearea un „zid de drone”, în contextul eforturilor NATO de a-şi consolida frontiera.

„Este uşor paradoxal, dar sistemele autonome sunt făcute pentru democraţii’, a spus el. „Preţuim viaţa, tuturor ne place să ducem o viaţă bună. Nu cred că democraţiile noastre pot sau vor să poarte un război de uzură care costă numeroase vieţi”.

Experienţa Ucrainei, invadată de Rusia în 2022, a arătat că ţările occidentale au nevoie de o altă formă de descurajare pe flancul lor estic, a notat Scherf.

Acesta a mai argumentat că dronele nu sunt văzute ca o alternativă la tancuri şi artilerie, ci ca un mijloc suplimentar necesar şi foarte eficient din punct de vedere al costurilor. „Dronele luptă cu tancurile cu mai puţin de 1% din costuri”, a menţionat el.