Fenomenul șomajului în rândul tinerilor în România ia amploare. Țara noastră e pe primul loc în UE în privința șomajului pentru persoanele sub 25 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

În decembrie 2024, în România, rata șomajului la toate categoriile de vârstă era relativă mică, de 5,7% din populația activă, puțin sub media europeană de 5,8%, și mult mai mică decât în țări ca Spania (10,6%), Grecia (9,3%), Finlanda (8,7%), Suedia (8,6%), Estonia (7,8%). O rată a șomajului mai mică regăsim în țări ca Cehia (2,6%), Polonia (2,7%) și Malta (3%.)

Însă situația este diferită în rândul tinerilor sub 25 de ani. Aici, România a devenit „campioană” europeană în decembrie 2024, cu o rată a șomajului de 26,3%, fiind urmată de țări unde șomajul este în general ridicat, precum Spania (25,2%), Suedia (23,5%) sau Grecia (22,5%), media UE a șomajului în rândul tinerilor fiind de 14,6%. Ungaria se situează imediat sub media UE, cu 14,4% din tinerii activi fiind șomeri, iar Bulgaria cu 9,6%.

Analizând diferențele de gen, România reprezintă un caz aparte, deoarece rata șomajului în rândul tinerilor este aceeași atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În contrast, în Lituania, rata șomajului în rândul tinerilor era de 5,5% în rândul bărbaților, respectiv 18,6% în rândul femeilor. O situație similară se regăsește și în Grecia, unde șomajul în rândul tinerilor afectează 19,9% dintre bărbați și 26,3% dintre femei. La polul opus, în Luxemburg și Belgia, rata șomajului este mai ridicată în rândul bărbaților tineri decât al femeilor, atingând 24,7% față de 17,7% în Luxemburg și 19,6% față de 14,9% în Belgia.

Egalitatea între femeile tinere și bărbații tineri în fața șomajului în România nu este un motiv de bucurie, cum nici rata foarte mare de șomaj în rândul tinerilor nu este. Actualmente, rata șomajului în rândul tinerilor din România a ajuns să depășească nivelul european din 2013, în plină criză euro.

România a avut mereu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor, depășind media UE încă din 2007, când a devenit țară membră. Totuși, este pentru prima dată când România este pe primul loc, țările cele mai grav afectate de șomajul tinerilor fiind în general Spania, Grecia, și Italia, dar unde situația tinerilor s-a ameliorat progresiv. Polonia s-a confruntat și ea cu această problemă până prin 2014, când rata a scăzut sub media UE. În comparație, Germania a avut mereu o rată inferioară mediei europene.

România are rezultate foarte slabe și la indicatorul NEET, care arată procentul de tineri sub 29 de ani care nu sunt nici angajați nici înscriși în educație, având cea mai mare rată din UE în 2024 (19,4%), comparativ cu media europeană de 11%.

Cifrele arată că este nevoie de o politică socială și economică la nivel național special dedicată tinerilor, care să adreseze atât problemele de abandon școlar și de calitate a învățământului, introducând măsuri de susținere financiară a elevilor și cadrelor didactice acolo unde este nevoie, cât și problemele de competențe și “angajabilitate” a tinerilor, adaptând programa școlară la nevoile pieței muncii. În paralel, este nevoie și de o campanie de comunicare publică care să combată reticența angajatorilor de a recruta tineri sub 25 de ani.