Schimbare pentru procesele civile. Ce prag valoric a crescut de 5 ori, în Codul de procedură civilă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Propunerea legislativă, iniţiată de parlamentarii liberali Cătălin-Daniel Fenechiu şi Cristian-Augustin Niculescu-Tâgârlaş, modifică în acest sens art. 1026 alin. (1) din Legea 134/2010 privind Codul de procedură civilă care se referă la procedura privind cererile cu valoare redusă, scrie Agerpres.

„Prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 50.000 lei la data sesizării instanţei”, prevede proiectul care modifică articolul 1026 privind Titlul X – Procedura cu privire la cererile de valoare redusă.

Potrivit expunerii de motive, procedura specială a cererilor de valoare redusă prezintă numeroase beneficii atât pentru instanţele de judecată, cât şi pentru părţile din procesul civil, deoarece această procedură specială permite judecătorului să soluţioneze cauzele şi fără înfăţişarea părţilor, fapt ce reduce semnificativ termenul în care sunt soluţionate cererile de valoare redusă, fiind diminuat totodată numărul de persoane prezente fizic în sălile de judecată.

Conform Codului de procedură civilă, procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă şi se desfăşoară în întregul ei în camera de consiliu. Instanţa poate dispune înfăţişarea părţilor, dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau la solicitarea uneia dintre părţi. Instanţa poate să refuze o astfel de solicitare în cazul în care consideră că, ţinând cont de împrejurările cauzei, nu sunt necesare dezbateri orale. Refuzul se motivează în scris şi nu poate fi atacat separat.

Această procedură nu se aplică în materie fiscală, vamală sau administrativă şi nici în ceea ce priveşte răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorităţii publice. De asemenea, procedura nu se aplică nici cererilor referitoare la: a) starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice; b) drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; c) moştenire; d) insolvenţă, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăţilor insolvabile şi a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; e) asigurări sociale; f) dreptul muncii; g) închirierea unor bunuri imobile, cu excepţia acţiunilor privind creanţele având ca obiect plata unei sume de bani; h) arbitraj; i) atingeri aduse dreptului la viaţă privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.

Camera Deputaţilor este for decizional.