Noua centrală nucleară din România – Ce spune şeful Nuclearelectrica despre reactoarele SMR de la Doiceşti

„Proiectul SMR continuă. Suntem în derularea fazei Feed 2 la Doiceşti, unde avem atât evaluări de amplasament în curs de derulare, cât şi dezvoltarea proiectului centralei aferent grid-ului nostru. Pregătim realizarea studiilor de fezabilitate şi de bancabilitate care pot substanţia o decizie de investiţie şi de a înainta, paşii următori. În momentul în care vom avea toate elementele gata, le vom supune aprobării acţionarilor pentru o decizie finală”, a explicat Cosmin Ghiţă, scrie Agerpres.

El a subliniat că dezvoltarea unor astfel de centrale reprezintă o oportunitate destul de amplă, întrucât la nivelul Uniunii Europene, dacă se menţin ţintele de decarbonare asumate, şi chiar în contextul în care nu se menţin, dar foarte multe dintre centralele care folosesc cărbune vor ajunge al finalul exploatării, va trebui înlocuită această sursă de energie cu un alt tip de producţie, care să poată livra energie în bandă şi să poată intra destul de repede în sistem pentru a putea oferi servicii de reglaj şi anumite condiţii de livrare.

„Adică să îndeplinească acele funcţiuni pe care centralele pe cărbune le îndeplineau. (… ) În momentul de faţă, având în vedere toate tipurile de energie, aceste funcţiuni sunt cel mai bine replicate prin intermediul acestei tehnologii nucleare, care poate oferi o soluţie foarte bună”, a precizat directorul Nuclearelectrica.

Potrivit acestuia, în producţia de energie nucleară există „un supliment” de securitate energetică, datorită faptului că aceasta este rezilientă, nu este dependentă de condiţiile meteo, dependenţele sale fiind cât mai scăzute.

„Energia nucleară vine să completeze alte tipuri de energie pe care noi le avem în momentul de faţă. Pentru a putea face faţă întregului necesar de energie electrică care se prognozează a fi consumat către finele decadei şi în decada următoare, mai ales dacă luăm în calcul şi fenomenul centrelor de date, care sunt puternic energointensive, programele de industrializare, care sunt în momentul de faţă promovate la nivel guvernamental şi alte elemente, vom avea nevoie de un excedent de energie electrică şi acest lucru nu poate fi realizat doar de o singura sursă. De aceea avem nevoie de un mix, şi în acest mix centralele de talie mare nucleare le văd ca putând reprezenta o bandă, o coloană vertebrală a sistemului energetic, şi centralele de tip SMR pot veni în a aduce acele funcţiuni pe care le îndeplineau centralele pe cărbune într-un sistem care poate fi un pic mai volatil datorită unei amprente mai mari a surselor de energie de producţie de energie din regenerabile”, a mai afirmat Ghiţă.

În acest context, el a menţionat că Nuclearelectrica este angrenată într-un proiect destul de amplu de dezvoltare şi pe fondul ţintelor de decarbonare asumate de ţara noastră, prin care se încearcă livrarea a aproximativ 2.000 de MW de energie curată instalaţi până la finele decadei, sau cel puţin până în 2032.

„În acest sens, proiectele la care fac referinţă sunt cele care vizează creşterea capacităţii de producţie, cum sunt proiectele unităţilor 3 şi 4, proiectul reactoarelor cu modulare de mici dimensiuni şi proiectul retehnologizării, care mai adaugă încă 30 de ani de funcţionare la unitatea 1. Suplimentar faţă de acestea, mai avem şi instalaţia de detritiere, care este un proiect care ajută la îmbunătăţirea condiţiilor pe platforma CNE Cernavodă, şi totodată cele care sunt necesare pentru sănătate, prin dezvoltarea producţiei de izotopi medicali”, a precizat Cosmin Ghiţă la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence.