Hidroelectrica funcţionează în condiţii de secetă. „Nici ploile nu mai sunt ce erau odată”

Dunărea are un debit la intrarea în ţară de 4.200 de metri cubi pe secundă, similar unei perioade de secetă, iar prognozele arată că, în perioada imediat următoare, debitele vor scădea şi mai mult, până la 4.000 de metri cubi pe secundă. În urmă cu o lună, acestea erau de 12.000 de metri cubi pe secundă.

În aceste condiţii, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din ţară, funcţionează în condiţii de secetă, şi-a redus producţia şi încearcă să folosească cât mai mult apa acumulată în lacuri.

„Debitele sunt extrem de mici pe Dunăre, nu prea avem ce uzina. Nici pe apa din lacuri nu ne putem baza, pentru că legea ne cere să intrăm cu 82% grad de umplere a lacurilor în octombrie, deci cu putem nici acolo uzina prea mult. Poate părea paradoxal, după atâtea ploi, dar Hidroelectrica este în secetă. Nici ploile nu mai sunt ce erau odată”, spune Remus Borza, administrator judiciar al companiei.

Potrivit lui Octavian Lohan, directorul Dispecerului Energetic Naţional, gradul de umplere al lacurilor este de 93%.

Borza mai spune că a avertizat din timp autorităţile că urmează secetă, pentru că s-a interesat permanent de prognozele hidrologice şi de condiţiile meteo, de la INMH.

Hidroelectrica şi-a scăzut constant, în ultima lună, producţia de energie electrică, până la un procent de circa 25% din total, de unde, în mai, procentul era de circa 50%.

Dunărea a adus, în primăvara acestui an, în Serbia şi Bulgaria,  cele mai mari inundaţii din ultimele decenii, cu morţi şi pagube de miliarde de euro. Şi în România au fost inundanţii provocate de Dunăre, însă nu de amploarea celor din statele vecine. Pentru că în amonte nu a mai plouat aproape deloc în ultimele două luni, Dunărea nu a avut de unde mai colecta ape, de unde şi debitul scăzut din acest moment. Spre comparaţie, în urmă cu doi ani, când România a avut parte de şase luni de secetă extremă, debitul ajunsese la 3.200 – 3.300 de metri cubi pe secundă