Bolojan consideră ca românii cred, eronat, că președintele are puteri mai mari decât cele conferite de Constituție

Bolojan a fost întrebat de o publicație locală din județul Bihor, în care a deținut funcția de preşedinte al Consiliului Judeţean, dacă românii încă văd în preşedinte un tătuc şi dacă are preşedintele pârghii de acţiune aşa cum are Guvernul.

„Nu ştiu dacă au neapărat imaginea unui preşedinte tătuc, dar cu siguranţă în percepţia românilor preşedintele are nişte puteri mai mari decât în realitatea dată de Constituţie. Asta derivă şi din modul în care se fac campaniile electorale, pentru că o bună parte dintre candidaţii la Preşedinţie au nişte campanii care sunt, de fapt, campanii de premier. Fac rău întregii lumi politice, pentru că setează nişte aşteptări care nu sunt onorate şi vedeţi că nu avem vot pentru, avem tot voturi împotrivă. Se câştigă pe voturi împotrivă pentru că ciclic se dezamăgeşte” a declarat Bolojan pentru Bihoreanul.

El a explicat că, în momentul în care milioane de oameni votează preşedintele, se prezumă că are o forţă mare, posibilitatea de a face, or nu e aşa.

„Deci România are un sistem constituţional şi de guvernare care a împărţit puterea, o parte este la preşedinte, o parte la guvern. În anii ’90, când am gândit Constituţia, n-am mai dorit să permitem un nou tovarăş Nicolae Ceauşescu. La noi puterea fiind disipată, dacă aceste două centre de putere, preşedintele şi guvernul cu majoritatea parlamentară colaborează, se pot face nişte lucruri în plus. Dacă intră în conflict, lucrurile bune care ar trebui să se întâmple sunt temporizate, pentru că dacă nu pot să se ajute unii pe alţii, sigur se pot carota, se pot sabota, pot să întârzie anumite lucruri, şi asta am văzut de foarte multe ori”, a argumentat Bolojan.

El a susţinut că, de aceea, în această perioadă, e foarte important ca oamenii să înţeleagă că dacă preşedintele României nou ales nu va colabora cu Guvernul, în situaţia în care suntem astăzi lucrurile nu vor ieşi bine, pentru că un slogan electoral nu ţine cont de proiecte.

„Împărţirea populaţiei în buni şi răi nu ţine loc de plata salariilor, a pensiilor, nu rezolvă inflaţia, nu rezolvă scăderea puterii de cumpărare. Aceste probleme le rezolvă colaborarea şi acţiunea coordonată care să creeze condiţii pentru aceste lucruri”, a conchis preşedintele interimar.