Capacitatea bateriilor de stocare a energiei din România se apropie de pragul de 400 MWh. Cât ne trebuie

Cea mai nouă baterie de mare capacitate este o instalație cu o putere de 37,5 MW și o capacitate de 68,8 MWh, pusă de compania Glyptodon într-o centrală fotovoltaică mixtă, alături de parcul fotovoltaic de 56 MW din localitatea Carani din județul Timiș. Portivit datelor de pe platforma Termene.ro, trei dintre acționarii Glyptodin sunt și acționari al Megalodon Storage, companie care a pus în funcțiune, în vara lui 2023, prima baterie din sistemul electroenergetic național (SEN) cu care se face reglajul secundar frevcență-putere, cu 7 MW putere și 6 MWh capacitate. Instalația de stocare a Megaladon este situată în comuna Moara Vlăsiei, lângă București.

Iată care sunt acum toate instalațiile de stocare a energiei din România, conform datelor Transelectrica:

„Anul 2024 a fost anul lansării punerii în funcțiune a stocării în România. Am adunat până la finalul anului 2024 instalații de stocare a energiei electrice în baterii care totalizau o putere de 137 MW și o capacitate de 269 MWh. Anul acesta, din ceea ce vedem până în prezent, putem să sperăm că vom depăși 500 de MW ca putere și peste 1.000-1.200 MWh capacitate”, a declarat șeful Dispeceratului Energetic Național (DEN), Virgiliu Ivan, la evenimentul “Ziua Energiei Brașov”, luna trecută.

Ivan a mai spus că, pe baza datelor sale, cele mai multe noi instalații de stocare vor fi puse în funcțiune după jumătatea anului.

“Energia este un diamant neșlefuit. Instalațiile de stocare au rolul de a șlefui acest diamant astfel încât investitorii și sistemul energetic să beneficieze de frumusețea lui. Trebuie să încurajăm investitorii să dezvolte capacități de stocare”, a completat atunci șeful DEN. El spuse la finalul anului trecut că SEN are nevoie de foarte multe baterii în contextul integrării regenerabilelor.

“Pe măsură ce în sistem se vor integra încă 10.000 MW în centralele regenerabile, așa cum sunt stabilite obiectivele (…) noi am identificat un necesar de 2.000 MW ca putere la orizontul anului 2030, optim ar fi 3.000-4.000 MW, cu o capacitate de stocare de 5-10 ori mai mare față de puterea instalată, trebuie să ajungem undeva la 20.000 MWh. Capacitățile de stocare de una-două ore nu vor mai fi suficiente în viitorul apropiat”, a explicat atunci Ivan.

Analizând evoluțiile din SEN în perioada de Paști, când a fost înregistrat cel mai mic consum din rețea din istoria României, scriam că s-a văzut deja aportul bateriilor de stocare.

În noiembrie 2024, Guvernul a aprobat, un proiect de Ordonanță de Urgență privind reglementări legate de stocarea energiei în baterii şi centrale de acumulare prin pompaj. România își asumă dezvoltarea a 800 MW în centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj până în anul 2030, precum și instalarea a cel puțin 2.000 MW în baterii până în anul 2035, potrivit notei de fundamentare. OUG prevede eliminarea dublei taxări a energiei stocate, la preluare și la introducere în rețea, ceea ce va reduce costurile și va stimula investițiile în capacități de stocare, arăta atunci Ministerul Energiei.

Citește și:

Hidroelectrica pune prima sa baterie de stocare a energiei. Are 72 MWh și este fabricată de românii de la Prime