Trump deschide calea pentru mineritul în oceane, inclusiv în apele internaţionale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Washingtonul atacă astfel atribuţiile Autorităţii Internaţionale pentru Fundul Mărilor (AIFM), care deţine teoretic jurisdicţia în apele internaţionale conform unor acorduri pe care Statele Unite nu le-au ratificat, scrie Agerpres.

Decretul prezidenţial îi cere ministrului comerţului, Howard Lutnick, să „accelereze examinarea” candidaturilor şi „eliberarea de permise de explorare şi extracţie a mineralelor” „în afara jurisdicţiilor” americane. De asemenea, cere măsuri similare pentru apele teritoriale din partea ministrului de interne, Doug Burgum.

Lutnick trebuie de asemenea să pregătească un raport privind „fezabilitatea unui mecanism de partajare” a produselor din subsolul maritim.

Iniţiativa ar permite extragerea unui miliard de tone de materiale în zece ani, a arătat un înalt oficial american.

Jeff Waters, vicepreşedinte al organizaţiei neguvernamentale Ocean Conservancy, a reacţionat printr-un comunicat în care avertizează că „prin începerea extracţiei miniere în apele internaţionale în opoziţie cu restul lumii, guvernul deschide calea altor ţări spre acelaşi lucru. Asta va avea consecinţe negative pentru noi toţi şi pentru oceanele de care depindem”.

În prezent, nu este în curs nicio exploatare minieră comercială a fundului mărilor, nici în Statele Unite, nici în alte părţi ale lumii. Unele ţări, în special Japonia şi Insulele Cook, au acordat însă deja permise de explorare în zonele lor economice exclusive.

Guvernul american estimează că extracţia minieră maritimă la mare adâncime ar putea crea 100.000 de locuri de muncă şi ar putea adăuga 300 de miliarde de dolari la produsul intern brut al SUA pe o perioadă de zece ani, arată oficialul citat de AFP fără a i se dezvălui identitatea. Aceeaşi sursă a explicat că „vrem ca Statele Unite să depăşească China în acest domeniu”.

Extracţia ar viza în primul rând nodulii polimetalici, formaţiuni depuse pe fundul mărilor, bogate în minerale cum ar fi manganul, nichelul, cobaltul, cuprul sau metalele cunoscute sub denumirea de pământuri rare. Acestea din urmă au proprietăţi foarte utile pentru vehiculele electrice, panourile solare, laptopuri sau telefoanele de tip smartphone.

Ordinul semnat de Trump arată că „Statele Unite se confruntă cu o provocare economică şi de securitate naţională fără precedent, adică securizarea aprovizionării cu minerale critice fără a apela la adversari străini”.

Firma canadiană The Metals Company (TMC) şi-a anunţat anul acesta intenţia de a ocoli AIFM şi de a cere în curând undă verde din partea SUA pentru începerea exploatării mineralelor în largul mărilor.

Mai multe organizaţii de protecţie a mediului se opun unor astfel de activităţi, considerând că ameninţă grav ecosistemele marine.