Friedrich Merz a fost votat cancelar al Germaniei de către Bundestag din a doua încercare

Însă eşecul surprinzător din prima rundă de vot, situaţie fără precedent în istoria postbelică a Germaniei, evidenţiază fragilitatea acestei coaliţii, care a prezentat luni programul de guvernare pentru următorii patru ani.

Cele două formaţiuni, respectiv blocul politic de centru-dreapta al lui Merz, format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) împreună cu filiala sa bavareză Uniunea Creştin-Socială (CSU), şi Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, doresc să readucă economia pe creştere, în timp ce războiul comercial declanşat prin taxele vamale decise de preşedintele american Donald Trump riscă să alimenteze în Germania un al treilea an consecutiv de recesiune.

Noua coaliţie de la Berlin mai promite măsuri împotriva migraţiei, reducerea cheltuielilor guvernamentale, în paralel cu creşterea cheltuielilor militare pentru a susţine apărarea europeană în faţa unei dezangajări strategice a SUA, de asemenea continuarea unui sprijin militar consistent pentru Ucraina în războiul cu Rusia, precum şi frânarea ascensiunii partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Criticii remarcă însă că programul de guvernare cuprins într-un document de 144 de pagini este sărac în măsuri concrete, iar promisiunile formulate sunt condiţionate de finanţări.

Totuşi, Friedrich Merz se va bucura de mai multă flexibilitate bugetară decât predecesorul său, social-democratul Olaf Scholz, după ce legislativul la final de mandat a relaxat amendamentul constituţional ce limita contractarea de noi datorii până la cel mult 0,35% din PIB. Această relaxare a „frânei datoriilor” va permite creşterea cheltuielilor militare şi implementarea unui plan de 500 de miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură şi de protecţie a mediului.

Principalul obiectiv al noului guvern federal va fi repornirea motorului economiei germane, care a traversat deja doi ani de recesiune după invazia rusă în Ucraina, război ce a avut ca efect pierderea sursei de aprovizionare cu gaz ieftin rusesc după sabotajul asupra conductelor Nord Stream.

Pentru a încuraja investiţiile, coaliţia formată din creştin-democraţi şi social-democraţi promite o serie de facilităţi fiscale destinate companiilor şi reducerea birocraţiei, iar ca soluţie în faţa creşterii costurilor energetice are în vedere plafonarea preţului la energie electrică pentru industriile energo-intensive.

Noua coaliţie promite şi reducerea cheltuielilor de funcţionare a administraţiei prin diminuarea numărului posturilor de funcţionari cu 8% în următorii patru ani, cu excepţia posturilor legate de securitate şi ordine publică.

Tema care la negocieri a provocat cele mai multe divergenţe între noii parteneri de guvernare este cea privind măsurile de combatere a migraţiei ilegale, după o serie de atacuri comise de refugiaţi. În final, coaliţia promite la acest capitol menţinerea controalelor la graniţe şi returnarea migranţilor ilegali de la frontieră, inclusiv a acelora care cer azil. Însă aceste acţiuni se vor desfăşura „în coordonare cu vecinii noştri europeni”, mai indică programul de guvernare, care prevede printre măsurile anti-migraţie şi limitarea dreptului la reunire familială în cazul refugiaţilor cu statut de protecţie limitată.

În ce priveşte apărarea, pe lângă creşterea cheltuielilor noul guvern german doreşte crearea unui serviciu militar voluntar bazat pe modelul suedez, la 15 ani după ce Germania a renunţat la serviciul militar obligatoriu.