O asociație ecologică dorește ca mocănița de pe Valea Bistriței să circule din nou, de data asta în scop turistic

Cale ferată industrială uşoară ce străbate cinci localităţi din judeţ, Mihăeşti, Băbeni, Frânceşti, Tomşani şi Costeşti, aceasta nu mai este folosită din 2019, când proprietarii Uzinei de Sodă Govora, grupul polonez Ciech SA, au oprit activitatea iar acum riscă să ajungă la fier vechi, după ce a fost vândută împreună cu uzina unor firme specializate în colectarea şi valorificarea deşeurilor, inclusiv cele feroase.

„Calea ferată are un mare potenţial dacă se găseşte o soluţie pentru utilizarea ei ca mocăniţă turistică, fie şi numai pe o porţiune, de exemplu Tomşani-Bistriţa, cel mai pitoresc tronson din această rută şi care are în jur de opt, nouă kilometri. Infrastructura este bine conservată, nu este deloc degradată, pentru că, dacă nu mă înşel, locomotiva a circulat pentru mentenanţă până anul trecut. Şi gările de pe traseu sunt încă în picioare, deşi sunt părăsite. Dar pot fi amenajate şi se pot face uşor şi trasee de vizitare de la ele, astfel că poate deveni un element de infrastructură care poate dezvolta şi ridica întreaga vale a Bistriţei”, a precizat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Kogayon, Florin Stoican.

El a adăugat că au avut loc deja discuţii cu specialişti în infrastructura feroviară, pentru a găsi soluţii în vederea adaptării mocăniţei la transportul de pasageri şi face apel şi la autorităţile judeţului să sprijine acest demers prin iniţierea de discuţii cu noii proprietari ai uzinei de sodă.

„Este o propunere pe care o facem autorităţilor judeţene şi celor locale din regiune de a sesiza oportunitatea salvării acestei infrastructuri şi de a iniţia discuţii cu proprietarii ei pentru un eventual parteneriat public-privat sau o altă formă de utilizare a ei, care să se concretizeze printr-un proiect de modernizare a acestei infrastructuri feroviare pentru scop turistic. Altfel, există riscul ca ea să ajungă la fier vechi şi să pierdem definitiv o astfel de oportunitate de dezvoltare regională. Este, desigur, nevoie de investiţii pentru a aduce calea ferată la standardele de siguranţă necesare transportului de pasageri, dar noi suntem dispuşi să sprijinim, alături de parteneri cu experienţă în turismul pe calea ferată, începerea unor astfel de discuţii şi demersuri. Şi chiar am avut discuţii cu specialişti în domeniu ca să găsim soluţii, dar autorităţile sunt cele care pot decide în acest sens”, a mai spus Stoican.

Povestea acestei mocăniţe, singura de la sud de Carpaţi, a început la sfârşitul secolului al XIX-lea, când prin ordin regal a fost înfiinţată o linie de tren cu ecartament îngust, care lega zona montană a Vaideeniului de oraşul Băbeni, o rută de aproximativ 50 de kilometri pe care se aduceau lemne de la munte, dar era folosită şi pentru transportul de pasageri, în special muncitori, din localităţile de pe traseu – Vaideeni, Costeşti, Tomşani, Frânceşti şi Băbeni. Aceasta a funcţionat până după cel de-al Doilea Război Mondial, când a fost desfiinţată de autorităţile comuniste ca urmare a dezvoltării infrastructurii rutiere şi demontată pe traseul Tomşani-Viadeeni.

În 1959 însă, odată cu construirea Uzinelor Sodice Govora, prima unitate economică din reînfiinţatul judeţ Vâlcea, mocăniţa este repusă în funcţiune pentru a aduce materie primă la uzina de sodă de la cariera de calcar din Costeşti, pe un traseu modificat între platforma chimică spre Băbeni şi de la Tomşani spre carieră, dar care păstrează circa 70% din vechea linie.

În prezent, calea ferată, care are un ecartament îngust, de 760 mm, măsoară 44 de kilometri lungime şi are patru staţii unde trenurile se pot intersecta.

Durata unei călătorii dus-întors pe această cale ferată, care străbate centrul judeţului, de la Olt şi până la poalele Munţilor Căpăţânii, durează aproximativ cinci ore, însă pe traseu sunt o serie de obiective turistice care pot fi vizitate, începând cu Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, Muzeul Trovanţilor şi zecile de biserici şi mănăstiri vechi din Costeşti, lacurile de acumulare de pe Bistriţa din Tomşani, mănăstirile Dintr-un Lemn şi Surpatele din Frânceşti, ţinutul meşterilor în lemn rudari din Băbeni şi până la Mănăstirea Govora din comuna Mihăeşti.

Pentru a salva această cale ferată, Asociaţia Kogayon a iniţiat şi o petiţie online, care a strâns deja 600 de semnături.

Sursa foto: Facebook.com/GeoparcOlteniaDeSubMunte