Marco Rubio le cere statelor europene să nu marginalizeze companiile americane în achizițiile de armament

Acest mesaj a fost transmis de şeful diplomaţiei americane la o întâlnire pe care a avut-o cu omologii săi din Regatul Unit, Franţa, Germania şi Italia, în timpul reuniunii informale a miniştrilor de externe din statele NATO desfăşurată în oraşul turc Antalya.

„Secretarul de stat Rubio a subliniat că societăţile americane din sectorul apărării sunt o parte integrantă a bazei industriale transatlantice şi nu ar trebui să fie marginalizate în eforturile de reînarmare ale Europei”, a indicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, într-un comunicat.

Rubio şi-a informat omologii cu privire la „eforturile” preşedintelui american Donald Trump de a „opri vărsarea de sânge fără sens din Ucraina”, adaugă Departamentul de Stat. De asemenea, el „a subliniat că leadershipul european este esenţial pentru ca Rusia şi Ucraina să se implice în negocieri cu bună credinţă pentru un acord de pace rapid şi durabil”, se arată în acelaşi text.

Marco Rubio şi ceilalţi patru miniştri cu care a avut respectiva întâlnire la Antalya au convenit asupra „nevoii urgente de a creşte împărţirea sarcinilor NATO şi cheltuielile europene pentru apărare”, mai afirmă Departamentul de Stat.

Donald Trump le cere insistent aliaţilor europeni să-şi crească bugetele apărării la 5% din PIB, idee considerată nerealistă şi nesustenabilă economic de majoritatea europenilor, cu excepţia Poloniei şi celor trei state baltice foste republici sovietice care în continuare au relaţii dificile cu Rusia.

Trump urmăreşte astfel obţinerea de contracte pentru companiile americane din sectorul apărării, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron doreşte să fie privilegiate companiile europene în aceste achiziţii.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat în martie un plan pentru mobilizarea în următorii patru ani a circa 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea blocului comunitar şi oferirea de ajutor militar Ucrainei.

Comisia Europeană a stabilit în cadrul acestui plan să nu mai ia în calcul în procedurile sale de deficit excesiv împotriva statele membre ale UE un procent de 1,5% din PIB, dacă fonduri echivalente acestui procent sunt alocate suplimentării bugetelor apărării.

Va fi astfel creat un „spaţiu fiscal” prin care statele UE vor putea mobiliza circa 650 de miliarde de euro fonduri suplimentare pentru înarmare în următorii patru ani. Totuşi, aceste fonduri se vor reflecta în creşterea datoriilor publice şi în deficitele bugetare ale statelor UE, singura facilitate fiind că ele vor fi excluse de Comisia Europeană din calculele sale privind deficitul. Diferenţa de 150 de miliarde de euro din acest plan va consta în împrumuturi acordate statelor membre pentru investiţii în sectorul apărării.