Numărul insolvenţelor din România a crescut cu 9,4%, în 2024. Unde au fost cele mai mari creşteri şi cele mai mari scăderi – raport Coface

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Concluziile acestui studiu evidenţiază o realitate crucială: insolvenţele nu apar peste noapte. Majoritatea companiilor care au intrat în insolvenţă în 2024 au prezentat semnale timpurii în acest sens. Deşi aceste constatări reflectă o expunere semnificativă la risc, ele subliniază, totodată, valoarea informaţiilor predictive. Companiile care monitorizează activ indicatorii financiari sunt mai bine pregătite să ajusteze termenii contractelor şi să ia decizii informate înainte ca riscurile să se materializeze, obţinând într-un final un avantaj”, a declarat Matei Mihăilescu, Business Information Services Director Coface CEE Region, scrie Agerpres.

Potrivit unui comunicat al companiei, regiunea ECE a înregistrat o creştere medie a PIB-ului de 2,6% în 2024, o îmbunătăţire semnificativă faţă de 0,8% în 2023. Redresarea a fost determinată de scăderea inflaţiei, creşterea salariilor reale şi un consum privat puternic, în special în Polonia, Ungaria şi România. Inflaţia a scăzut la 4,6% în 2024, de la 11,2% în anul precedent, datorită scăderii preţurilor la energie şi îmbunătăţirii condiţiilor pe lanţul de aprovizionare.

Cu toate acestea, relansarea economică nu s-a tradus în rezilienţa companiilor. Numărul insolvenţelor a scăzut la nivel regional cu 9%, de la 50.248 în 2023 la 45.938 în 2024, dar scăderea este înşelătoare. Modificările de reglementare din Ungaria au distorsionat cifrele. Dacă se exclude Ungaria, procedurile de insolvenţă au crescut, de fapt, de la 29.771 în 2023 la 30.680 în 2024 (+3%), ceea ce evidenţiază fragilitatea persistentă din peisajul întreprinderilor din regiune.

„După turbulenţele din 2023, indicatorii macroeconomici au sugerat o ameliorare. Dar multe companii, în special cele din industria prelucrătoare şi transporturi, absorbiseră deja prea multe şocuri. Creşterea numărului de insolvenţe reflectă probleme structurale mai profunde şi impactul întârziat al crizelor anterioare”, a declarat Mateusz Dadej, Regional Economist Coface Central & Eastern Europe.

Conform raportului, Ungaria a înregistrat cea mai accentuată scădere (-25,5%) ca urmare a normalizării procedurilor juridice după o creştere temporară în 2022, în timp ce Serbia şi Bulgaria au înregistrat, de asemenea, scăderi (-12,1% şi, respectiv, -5,7%), reflectând condiţii macroeconomice mai stabile.

În schimb, insolvenţele au crescut semnificativ în Slovenia (+32,4%), Letonia (+24,6%), Estonia (+10,2%) şi Croaţia (+7,3%), ca urmare a cererii interne scăzute, a creşterii costurilor şi a provocărilor structurale, în special în construcţii şi comerţ. România a înregistrat, de asemenea, o creştere de 9,4%, în special în rândul companiilor medii şi mari, pe fondul inflaţiei ridicate şi al dezechilibrelor fiscale.

Polonia a raportat o creştere cu 19% a insolvenţelor, în mare parte din cauza adoptării permanente a procedurilor de restructurare din perioada pandemiei, utilizate acum pe scară largă pentru gestionarea problemelor de lichidităţi. Între timp, Cehia (+1,9%) şi Slovacia (-3,5%) au înregistrat tendinţe relativ stabile, iar Lituania a rămas stabilă faţă de 2023 (-1%), insolvenţele fiind concentrate în construcţii şi comerţului cu amănuntul.

Mai multe industrii-cheie au fost vulnerabile în mod special. Sectorul transporturilor s-a confruntat cu scăderea volumelor de transport şi cu presiuni persistente asupra costurilor. Industria prelucrătoare s-a confruntat cu scăderea volumului de comenzi şi cu lipsa forţei de muncă, în timp ce sectorul construcţiilor a fost afectat de creşterea ratelor dobânzilor şi de scăderea investiţiilor, în special în proiectele rezidenţiale. Aceste sectoare au înregistrat creşteri peste medie ale ratelor de insolvenţă.

„Ne aşteptăm la o îmbunătăţire modestă a tendinţelor în materie de insolvenţă pentru 2025. Eliberarea fondurilor UE întârziate şi o redresare a consumului gospodăriilor vor fi esenţiale. Cu toate acestea, condiţiile de creditare stricte şi incertitudinile comerciale globale – în special escaladarea tensiunilor comerciale dintre SUA şi UE – prezintă un risc substanţial de scădere a scenariului nostru”, a declarat Mateusz Dadej.