Cum a evoluat economia europeană (zona euro şi UE) în primul trimestru din 2025 şi unde se află România. Unde au fost cele mai mari creşteri şi scăderi

Economia zonei euro şi cea a Uniunii Europene au înregistrat o creştere peste aşteptări în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, însă economia România a stagnat, conform datelor revizuite publicate vineri de Eurostat.
AGERPRES - vin, 06 iun. 2025, 13:19
Cum a evoluat economia europeană (zona euro şi UE) în primul trimestru din 2025 şi unde se află România. Unde au fost cele mai mari creşteri şi scăderi

Potrivit acestor date, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, precum şi al celor 20 de ţări care au trecut la moneda unică, a înregistrat un avans de 0,6% în perioada ianuarie-martie 2025, comparativ cu trimestrul precedent. În ambele cazuri, este vorba de o performanţă dublă faţă de creşterea de 0,3% anunţată iniţial de Eurostat, scrie Agerpres.

Situaţia la trimestru

În rândul statelor membre, cele mai puternice ritmuri de creştere ale PIB-ului în primul trimestru au fost înregistrate în Irlanda (9,7%), Malta (2,1%) şi Cipru (1,3%).

La polul opus, cele mai mari scăderi au fost consemnate în Luxemburg (minus 1%), Slovenia (minus 0,8%), Danemarca şi Portugalia (ambele cu o scădere de 0,5%).

În Grecia, România, Letonia şi Finlanda, PIB-ul a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior.

De asemenea, în primul trimestru din 2025 comparativ cu perioada similară din 2024, Produsul Intern Brut al celor 20 de ţări care au trecut la moneda unică a înregistrat un avans de 1,5%, în timp ce în UE creşterea a fost de 1,6%. În ambele cazuri, este vorba de o performanţă mai bună decât avansul de 1,2% anunţat iniţial Eurostat.

Creşteri la nivel anual

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, în primul trimestru din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, cele mai mari creşteri au fost în: Irlanda (21,1%), Polonia (3,7%) şi Danemarca (3,6%).

PIB-ul României a înregistrat un avans de 0,6% în ritm anual în primul trimestru, după un avans de 0,4% în ultimul trimestru al anului trecut.

În cazul României, cifrele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 avansul PIB a fost de 0,3%.

Conform INS, Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447,669 miliarde lei preţuri curente în termeni nominali, în termeni reali în creştere cu 0,6% faţă de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 365,361 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3 % faţă de trimestrul I 2024.

La creşterea PIB, în trimestrul I 2025 faţă de trimestrul I 2024, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: construcţiile (+0,4%), cu o pondere de 4,7% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,8%; Informaţiile şi comunicaţiile (+0,1%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB şi care a înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 1,1%; tranzacţiile imobiliare (+0,1%), cu o pondere de 7,9% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 0,8%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%), cu o pondere de 15,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 0,3%; impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 3,5%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3%.

Pe categorii de utilizări, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 1,9%, contribuind cu +1,3% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 5,8%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 6,3%, contribuind cu +0,7% la creşterea PIB; formarea brută de capital fix al cărei volum s-a majorat cu 4,3%, contribuind cu +0,9% la creşterea PIB.

Te-ar mai putea interesa și
Interviu Nicușor Dan la Bloomberg – Ce spune președintele României despre invocarea Articolului 4, Rusia, Ucraina şi atacurile cu drone
Interviu Nicușor Dan la Bloomberg – Ce spune președintele României despre invocarea Articolului 4, Rusia, Ucraina ...
România şi Europa vor continua să sprijine Ucraina în războiul cu Rusia, care exercită o presiune tot mai mare, încercând "să creeze tensiune în relaţiile din societăţile europene", a......
De ce piața de iGaming atrage tot mai mulți operatori internaționali
De ce piața de iGaming atrage tot mai mulți operatori internaționali
iGaming-ul s-a transformat într-o industrie digitală în care tehnologia, reglementarea și comportamentul consumatorului ...
Criză migranţi – Italia prelungeşte suspendarea acordului Schengen cu Spania cu încă o săptămână
Criză migranţi – Italia prelungeşte suspendarea acordului Schengen cu Spania cu încă o săptămână
Italia a prelungit cu încă o săptămână suspendarea acordului Schengen cu Spania, a declarat vineri o sursă din cadrul ...
Acord Google-CNN pentru integrarea AI în jurnalism
Acord Google-CNN pentru integrarea AI în jurnalism
Reţeaua de televiziune americană CNN a anunţat joi un acord cu compania de tehnologie Google pentru a integra tehnologii ...