Parcurile fotovoltaice se tot înmulțesc în România, dar producția de energie solară este tot mai des limitată voit, din cauza prețurilor negative

Adaugă-ne ca sursă preferată

Puterea instalată totală a parcurilor fotovoltaice este de peste 2.400 MW, acum, în România, și este în creștere. Așadar, ne-am aștepta ca, cel puțin în lunile din an cu radație solară maximă, și producția de energie solară să fie la cote maxime în orele cu soare.

Nu se întâmplă însă asta, tot timpul, în special din cauza prețurilor negative din perioadele cu consum mic.

Creșterea capacității în fotovoltaic se simte între-adevăr în producția de energie, în condiții normale. Astfel, în luna iunie, am avut noi recorduri de producție instantanee a parcurilor fotovoltaice. De exemplu, joi, 5 iunie, după prânz (ora 13.20)  fotovoltaicele livrau în rețele energie electrică la o putere de 1.870 MW. Mai mult decât a livrat vreodată centrala nucleară de la Cernavodă, sau chiat mai mult decît au livrat toate centralele pe cărbune în vîrfurile lor de producție din ultima iarnă – ca termen de comparație doar.

Din neferire însă, nu se întâmplă așa de fiecare dată când este soare. Și, mai ales, nu se întâmplă așa în zilele de week-end. Iată curba de producție a parcurilor fotovoltaice duminică, 8 iunie, când a fost sărbătoarea de Rusalii (fotovoltaicul este cu roșu):

După cum se vede, creșterea fotovoltaicului se opreste brusc în jurul orei 10, la 1.000 MW, și nu mai crește toată ziua, în condițiile în care am avut o zi destul de însorită.

Motivul: în piața spot de energie electrică (PZU), prețurile au fost negative în intervalele orare 10-16, cu un mimim de minus 163 de lei/MWh la pra 15.00. Ca atare, pentru a nu ajunge să vândă la preț negativ în piața spot – adică să fie ei în postura de a plăti să li se cumpere energia, producătorii din fotovoltaic opresc din parcuri, deliberat.

Iar în acele ore, în general sistemul este pe import, energia venind din piața vestică, în general din Germania, prin mecanismul de cuplare.

Situația de duminică este valabilă și în alte zile de week-end, când prețurile devin negative la jumătatea zilei. Duminica trecută, spre exemplu a fost la fel, producția fotovoltaicelor s-a oprit la 1.000 MW, în condițiile în care am avut opt ore de preț negativ.

Nu s-a calculat cât din producția de energie fotovoltaică se pierde practic din cauza auto-limitării producătorilor ca urmare a prețurilor negative, dar la nivelul unui an se strâng zeci de GWh, dacă nu sute.

Aceste limitări fac însă ca investițiile producătorilor să nu mai fie suficient de rentabile cum păreau atunci când au luat decizia de a construi parcurile. Acum două luni, cei de la patronatul regenerabilelelor, PATRES, au prezentat câteva elemente pe care producătorii le pot avea în vedere pentru a rezista cât mai bine, puteți citi ce am scris atunci aici:

Soluția la “canibalizarea” fotovoltaicelor și la prețurile negative din piața spot: stocarea și o stratregie de hedging ceva mai elaborată – Moise, PATRES. Exemplu de calcul ce asigură profitul

Iar orele cu preț negativ sunt din ce în ce mai multe. Potrivit statisticilor anuale, în 2024, pe piețele europene s-au înregistrat peste 4.800 de ore cu prețuri zero și negative, dublu față de 2023.

Fenomentul prețurilor negative la energie electrică a apărut și pe piața pentru a doua zi (PZU) din România în vara anului 2023.

În acest an, s-au manifestat prețuri spot orare negative încă din prima parte a lunii martie, deci mult mai devreme decât de obicei: prețul orar al PZU pentru energia electrică cu livrare duminică, 9 martie, a fost zero în intervalele orare 12 si 13, și minus 3,41 lei/MWh la ora 14.00.

În aprilie, am mai consmenat o premieră: primele prețuri negative din istoria pieței din România care au apărut în zile lucrătoare.