„Vor fi luate măsuri de corecţie care majoritatea sunt nepopulare, dar care, din păcate, sunt necesare, pentru care este nevoie de o masă critică, în primul rând de o susţinere parlamentară, şi cred că în această săptămână se conturează această masă critică şi aştept ca săptămâna viitoare să se închidă aceste discuţii, în aşa fel încât în termenul cel mai scurt să existe o susţinere pentru acest pachet de măsuri”, a spus Bolojan într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Parlamentului, relatează Agerpres.
El a prezentat situaţia economică în care se află România, arătând că este vorba de o situaţie complicată.
„Avem un deficit bugetar foarte mare. Adică, diferenţa dintre veniturile pe care le încasăm şi cheltuieli este cea mai mare din Europa. (…) Deficitul bugetar a fost anul trecut la 9,3% din PIB. Este un deficit foarte mare, care este acumulat pe mai mulţi ani, care înseamnă o presiune puternică pe contractarea de credite, pe plata dobânzilor”, a spus liberalul.
Bolojan a precizat că anul trecut cheltuielile au fost cu 152 de miliarde de lei mai mult decât au fost veniturile la bugetul de stat, respectiv 575 de miliarde de lei, diferenţa fiind acoperită prin creditele pe care le-a contractat România. El a arătat că în acest context nu se va putea renunţa la contractarea de credite.
Reducerea deficitului, a indicat el, nu poate fi făcută decât printr-o combinaţie de creştere a veniturilor şi de scădere a cheltuielilor. Bolojan a pledat pentru urgentarea absorbţiei fondurilor europene.
Potrivit liderului PNL, cheltuim mult mai mult decât avem venituri.
„Gândiţi-vă că în 2024 faţă de 2023, veniturile au crescut cu puţin peste 10%, iar cheltuielile generale ale statului au crescut cu aproximativ 19% şi ne putem da seama ce înseamnă această creştere de diferenţă. Pe ce s-au dus în principal aceste creşteri? Sunt trei componente principale care au absorbit aceste creşteri, care nu au ţinut seamă de venituri. Am avut o creştere a cheltuielilor cu salariile în România mai mare atât faţă de rata inflaţiei, cât şi faţă de veniturile statului. Aici ne referim, în mod evident, la cheltuielile cu salariile din sectorul public. 2024 faţă de 2023 a însemnat o creştere de venituri de puţin peste 10% şi o creştere a fondului de salarii de 24%. Asta înseamnă, cu siguranţă, că în anumite sectoare avem prea mulţi angajaţi şi asta înseamnă că, tot în anumite sectoare, există privilegii, există instituţii unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate, fără să se afecteze în felul acesta activitatea instituţiei”, a mai arătat Bolojan.
El a vorbit şi despre creşterea cheltuielilor cu pensiile.
„Am avut o inflaţie cumulată în patru ani de 36% şi o creştere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%, dar gândiţi-vă că ultima creştere, cea mare, s-a aplicat doar din septembrie şi, practic, anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni. E un lucru bun că au crescut pensiile, dar, din nou, trebuie să ne gândim la capacitatea ţării noastre de a le plăti şi, de asemenea, de a vedea distribuţia lor, pentru că sunt nişte inechităţi foarte mari în sectorul de pensii. Avem pensia medie de aproximativ 550-600 de euro şi avem pensii în sistemul de justiţie, medii, cu o pensionare la 48, de 5.000 de euro, ceea ce înseamnă nişte diferenţe şi nişte inechităţi foarte mari”, a mai spus liberalul.
O altă problemă destul de mare este că „avem prea puţini oameni care sunt în economia românească, prea puţini oameni care muncesc”.
În aceste condiții, premierul care, foarte probabil, va fi desemnat săptămâna viitoare are nevoie de autoritate şi nu trebuie să fie „un om de mucava”, a declarat Bolojan.
„Premierul care, foarte probabil, va fi desemnat săptămâna viitoare, pentru a face performanţă, indiferent cine este el, are nevoie de o masă critică, de o susţinere în Parlament, are nevoie de autoritate, pentru că aceste măsuri nu vor fi uşor de pus în practică şi cu siguranţă vor fi situaţii în care oameni de executiv, oameni din companii nu vor executa lucrurile aşa cum s-a stabilit. Dacă nu ai autoritatea să îi sancţionezi, oricine va fi premier va fi doar un om de mucava, care nu va rezolva problemele şi nu de asta avem nevoie”, a arătat liderul liberal.
El a subliniat că „este corect” să le fie spus românilor adevărul, „care este situaţia”, pentru a nu fi create „aşteptări care nu pot fi acoperite”.
„Nu am dat nici ştiri pe surse, nici nu am comunicat într-o manieră care să creeze probleme în aceste discuţii şi, dată fiind complexitatea problemelor care v-au fost prezentate, vă daţi seama că nu este foarte uşoară închiderea unor astfel de discuţii, dar aşa cum v-am spus sper ca săptămâna viitoare lucrurile să fie închise”, a arătat Ilie Bolojan, referitor la negocierile privind formarea viitorului guvern.
Liderul PNL şi-a exprimat speranţa că măsurile vor fi susţinute de mediul privat şi cel public.
„Şi eu am încredere în milioanele de români care lucrează în sectorul privat, care duc ţara asta în spate, în sutele de mii de profesionişti din sectorul public care îşi fac datoria, că înţeleg în ce situaţie suntem şi că vor susţine aceste măsuri, în aşa fel încât să putem trece România prin această situaţie dificilă şi să creăm condiţii pentru dezvoltare în anii următori”, a mai spus Bolojan.
El a fost întrebat dacă este de acord să facă parte dintr-o rotativă guvernamentală.
„Nicio variantă la care se va ajunge nu va fi perfectă, foarte probabil va nemulţumi pe unele forţe politice sau poate chiar pe toate, important este să fie cea mai bună formulă care se găseşte astăzi pentru România, în aşa fel încât să avem un guvern cu susţinere parlamentară, cu un program serios care atacă aceste probleme, un guvern credibil, care începe să rezolve problemă cu problemă, zi de zi, pentru că o schimbare nu se poate face de pe o zi pe alta, ci înseamnă ani de muncă pentru ce se va întâmpla peste un an jumătate, peste doi ani, este un calcul care nu se bazează pe nicio formă de realism. E important ca astăzi să gândim ceea ce putem face pentru a înţelege şi a arăta românilor că voturile care s-au dat la sfârşitul anului trecut şi în această primăvară au însemnat o lecţie pentru lumea politică. Sper să înţelegem asta cu toţii”, a declarat Bolojan.
Chestionat şi dacă este de acord cu un tehnocrat, el a răspuns că nicio variantă nu este perfectă, fiecare are avantaje şi dezavantaje.
„Se va ajunge la o soluţie. Nu mai e mult până săptămâna viitoare”, a afirmat Bolojan.
UPDATE 19.51 Creșterea taxelor
Bolojan a mai spus că niciun guvern care va veni nu va putea evita creşterea de taxe şi impozite.
„România s-a angajat că anul acesta va reduce deficitul până la şapte puncte procentuale din PIB – ţintă care, din punctul meu de vedere, pentru că suntem la jumătatea anului, e foarte greu să fie îndeplinită până la sfârşitul anului”, a susţinut liderul liberal.
În acest sens, Ilie Bolojan a menţionat un plan care poate fi prezentat Comisiei Europene, care „pe termen scurt înseamnă o corecţie ce nu se poate face decât combinat din creşterea de venituri, din eşalonarea investiţiilor şi din scăderea de cheltuieli”.
„Ar fi trebuit ca ordinea să fie inversă – să începem cu scăderile de cheltuieli, să prioritizăm investiţiile şi, dacă nu se reuşeşte, doar atunci să recurgem la creşterea veniturilor, dar, din păcate, datorită perioadei electorale şi preelectorale de un an şi jumătate în care din acest punct de vedere nu s-a făcut mare lucru, estimez că niciun guvern care va veni nu va putea evita creşterea veniturilor (la bugetul statului – n.r.), ceea ce înseamnă, din păcate, creşterea de taxe şi impozite. Care vor fi acestea? Vor fi decise, foarte probabil, zilele următoare, dar este evident că trebuie să ne scădem cât mai rapid cheltuielile statului în general. Aceste reduceri nu se pot face de pe o zi pe alta, pentru că înseamnă contracte, înseamnă audit, înseamnă proceduri. E nevoie să facem o eşalonare de investiţii”, a spus Bolojan.
Preşedintele interimar al PNL a afirmat că anul acesta sunt programate investiţii de 150 de miliarde de lei.
„Nu cred că vor putea fi închise aceste bugete de investiţii, va trebui făcută o eşalonare a acestora, pentru că nu toate sunt la fel de urgente, nu toate sunt la fel de importante şi unele poate nu sunt la fel de bune ca altele şi deci o analizare a investiţiilor, a programelor pe care le derulează România şi o amânare a acestora sau o anulare a acestora, dacă va fi cazul, este foarte probabil necesară”, a arătat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a mai spsu și că liberalii nu susţin impozitarea progresivă.
„Noi am susţinut întotdeauna o impozitare echitabilă şi susţinem şi în perioada următoarea acest lucru, deci asta înseamnă că nu susţinem impozitarea progresivă, dar susţinem ca toţi care fac profit să plătească impozitele corect”, a spus Ilie Bolojan într-o conferinţă de presă la Palatul Parlamentului.
El a precizat că măsurile care vor fi luate vor ţine de premierul care va fi desemnat şi de coaliţie, în aceste zile fiind difuzate „pseudo-ştiri”, „o combinaţie adevăruri şi falsuri”.
„Exact ce se va face, cum se va face (…) ţine şi de premierul care va fi desemnat şi de coaliţia care se formează ca urmare a negocierilor care vor avea loc şi a analizelor modului în care se fac aceste lucruri. Cu siguranţă, şi săptămâna viitoare, şi la Consiliul din luna iulie, România trebuie să se prezinte cu un pachet credibil, care nu doar să rezolve nişte probleme de pe o lună pe alta, ci să rezolve probleme structurale. Aţi văzut că aceste cheltuieli sunt lucruri care sunt deja fixe într-o pondere foarte mare şi orice fel de mici cheltuieli într-o zonă sau alta care se reduc sau de mici venituri care se încasează nu rezolvă problemele, pot să le rezolve o lună, dar asta am mai făcut în anii trecuţi şi, de fapt, cheltuielile de bază, dacă nu sunt atacate, ele nu fac decât să întregească acest tablou, ceea ce pentru România înseamnă dobânzi mult mai mari, cheltuieli mult mai mari şi spaţii pentru guvernele care vor veni mult mai mici să facă ceva într-adevăr bun pentru români”, a afirmat Bolojan.
Liderul PNL a arătat că măsurile pe termen scurt vor fi adoptate foarte probabil de Guvern după formarea lui, probabil cu data de 1 iulie, iar cele care înseamnă, de exemplu, impozite pe proprietate, pe profit sau pe dividente, se iau cu începutul anului.