Peste 10.000 de muncitori extracomunitari, deja verificaţi de stat, cărora nu li se impută nimic, nevoiţi să plece din ţară din cauza hăţişurilor birocratice

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă atrage atenția asupra acestui fenomen care vizează cetățenii străini verificați și dornici să muncească și care astfel devin „invizibili” pentru sistem, deși economia românească are nevoie acută de salariaţi în sectoare esențiale precum construcțiile, agricultura, alimentația publică, îngrijirea la domiciliu.

Pentru a ilustra cât de ușor se produce clivajul între legislație și realitatea din piaţa muncii, Romulus Badea oferă un exemplu concret: „Imaginați-vă un angajator de bună-credință, un proprietar de service auto, care plătește toate taxele la timp și tratează corect angajații. Dar, nefiind familiarizat cu legislația privind imigrarea, uită să reînnoiască permisul de ședere al unui muncitor străin. Din acel moment, angajatul devine ilegal, deși el continuă să muncească, iar angajatorul nu are intenții rele. Legea însă nu îi oferă nicio șansă muncitorului: cererea de prelungire nu poate fi depusă decât în timp ce permisul este valabil. Odată expirat, procesul trebuie reluat de la zero. Muncitorul este forțat să plece din țară și să reia toată procedura, ceea ce poate însemna încă doi ani de așteptare”, a explicat Romulus Badea.

Patronatul consideră că astfel de cazuri numeroase și documentate nu pot fi tratate ca excepții, ci trebuie soluţionate printr-o reglementare clară, în special atunci când se poate demonstra buna-credință atât a muncitorului, cât și a angajatorului.

„Avem în România peste 10.000 de astfel de persoane, verificate deja de autorități, care vor să muncească, iar noi nu putem beneficia de prezența lor. Este o pierdere de resurse pe care nu ne mai permitem să o ignorăm”, conchide Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România.

Context

Executivul menţine contingentul de noi lucrători extracomunitari care pot fi aduşi în România la nivelul de cel mult 100.000 de oameni pentru al patrulea an consecutiv, conform unei analize Economica.net. Aceasta e soluţia asumată de guvern la problema complexă a numărului mare de locuri de muncă fie refuzate, fie nedorite de români.

Economica.net a arătat în articolele publicate despre acest subiect că motivele pentru care românii refuză aceste posturi vacantate repetat de angajatori sunt veniturile modeste, care întreţin spirala sărăciei în muncă, locurile de muncă se află la distanţă mare faţă de casele candidaţilor, cu volum mare de muncă şi perspective de promovare profesională limitate.
Unii dintre cei care sunt eligibili să ocupe aceste posturi preferă să lucreze ocazional în străinătate ca să îşi sporească şansele să iasă din spirala sărăciei în muncă din ţara noastră, alţii aleg să lucreze în gospodăria proprie, iar unii dintre ei îşi deschid mici afaceri.

Executivul stabileşte prin hotărâre, adoptată ori la final de an pentru anul următor, ori la începutul lunii ianuarie pentru anul în curs, contingentul de noi lucrători străini (adică din afara UE) care pot fi aduşi de către angajatori la muncă în România, pe parcursul anului.
Guvernul a stabilit un contingent de cel mult 100.000 de lucrători străini nou-adminişi pe piaţa muncii din ţara noastră, în anul 2024, conform HG nr. 1338 din 2023, consultată de Economica.net.

Prin cetăţean străin înţelegem persoana care nu are cetățenie română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene.