Șapte câștigători ai premiului Nobel pentru economie cer Franței să introducă un impozit special pentru cei mai bogați oameni din țară

Adaugă-ne ca sursă preferată

Odată cu impozitul asupra celor ultrabogaţi, „Franţa are ocazia din nou să arate calea restului lumii”, scriu aceştia laureaţi ai prestigioasei distincţii economice într-un editorial publicat în Le Monde.

Printre ei, laureaţii premiului Nobel pentru economie din 2024, Daron Acemoglu şi Simon Johnson, cei din 2019, Esther Duflo şi Abhijit Banerjee, cei din 2001, George Akerlof şi Joseph Stiglitz (foto), precum şi cel din 2008, Paul Krugman, cei mai mulţi fiind americani.

Potrivit acestor economişti recunoscuţi pe plan internaţional, „ultrabogaţii sunt în special prosperi în Franţa. Miliardarii lumii deţin echivalentul a 14% din PIB-ul planetei, conform revistei Forbes, iar miliardarii francezii – aproape 30% din PIB-ul ţării”.

Taxarea averilor acestora printr-un impozit minim exprimat ca procent „este eficientă, pentru că atacă toate formele de optimizare, oricare ar fi natura acestora”, continuă aceşti economişti. „El este ţintit, pentru că atinge în principal contribuabilii cei mai bogaţi, aceia care au recurs la optimizarea fiscală”, explică ei.

Autorii salută şi discuţiile internaţionale mergând în acest sens şi propunerea G20 de a se instaura un impozit minim mondial pentru miliardari, echivalent cu 2% din avere, iniţiativă respinsă anul trecut.

În pofida a toate, „mişcarea internaţională este lansată”, afirmă ei, apreciind că „nu există motive să se aştepte finalizarea unui acord internaţional, ci dimpotrivă trebuie să se lucreze la aceasta, dând un exemplu, aşa cum Franţa a ştiut să o facă în trecut” cu instituirea TVA în 1954.

Acest text survine după respingerea de către Senat în iunie a unui proiect de lege inspirat de economistul francez Gabriel Zucman, care prevedea aplicarea unei „contribuţii diferenţiate” vizând averile de peste 100 milioane de euro, adoptat iniţial de Adunarea Naţională (camera inferioară a parlamentului francez).

Obiectivul era de a se asigura că aceşti contribuabili ultrabogaţi plătesc un impozit de cel puţin 2% din avere şi să se prevină astfel efectele de evitare observate în fiscalitatea unor multimilionari, în măsură să-şi structureze activele pentru a le diminua fiscalizarea.

Acest proiect de lege a dat prilejul unei dezbateri animate între economiştii care i-au fost favorabili şi cei care i s-au opus.

Sursa foto: Flickr