Luăm sau nu resturile de mâncare de la restaurant? Ce se întâmplă în România

68,5% dintre români consideră că a lăsa mâncare în farfurie este o risipă, dar aproape 30% nu iau niciodată resturile la pachet, potrivit unui sondaj. Conform Legislației în vigoare, restaurantele din România sunt obligate să ofere clienților posibilitatea de a lua la pachet mâncarea plătită, dar neconsumată în local.
Alina Stanciu - mar, 15 iul. 2025, 10:03
Luăm sau nu resturile de mâncare de la restaurant? Ce se întâmplă în România

Doar 7% dintre români iau mereu acasă mâncarea rămasă de la restaurant, conform unui sondaj recent realizat de Bookingham în colaborare cu Except Friday. Procentul scade dramatic la 2% în rândul celor sub 25 de ani, în timp ce 38% dintre seniori iau întotdeauna mâncarea rămasă acasă, iar în cazul familiilor cu copii, proporția este de 3,5 din 5, față de 3,1 din 5 pentru cei fără copii.

Peste 75% dintre respondenții cu copii susțin că restaurantele ar trebui să contribuie activ la reducerea risipei, oferind opțiuni clare pentru ambalarea resturilor sau porționarea mai atentă a felurilor de mâncare. Acest tip de feedback este esențial în contextul în care Uniunea Europeană a propus în 2023 obiective juridice obligatorii pentru a reduce risipa alimentară cu 30% în restaurante și gospodării.

Diferențe între ce spun și ce fac românii

Practic, o treime dintre români nu iau niciodată resturile la pachet.

Toate acestea deși 68,5% dintre români consideră că a lăsa mâncare în farfurie este o risipă.

Motivele principale pentru care mâncarea nu este luată acasă sunt: dezgustul față de resturi (31,5%) și percepția că nu mai este bună a doua zi (25,8%).Deși în creștere, doar 12,3% recunosc că se simt rușinați, iar lipsa ambalajului potrivit sau grija de a transporta mâncarea este menționată de mai puțin de 7%.

„Într-o lume care se confruntă cu crize alimentare, lipsa sustenabilității și individualism exagerat, un gest aparent banal, acela de a cere resturile la pachet, devine un simbol al valorilor culturale și personale. Nu doar ce mâncăm contează, ci și ce alegem să nu irosim”, transmit creatorii studiului. „Tinerii evită ( să ceară mâncarea acasă n.red) nu pentru că nu le pasă, ci pentru că există o barieră socială. În mediul urban, luatul resturilor este încă văzut de unii ca un gest de sărăcie. Mâncatul în oraș este mai degrabă o experiență socială, iar surplusul devine un detaliu de ignorat, parte din cultura consumeristă. Pentru generațiile mai în vârstă, însă, mâncarea are o valoare practică – nu se aruncă, indiferent de context.”, crede Cristian Cristea, consultant HoReCa.

Pentru persoanele de peste 65 de ani, obiceiul de a cere resturile acasă este profund interiorizat. Aproape patru din zece seniori declară că fac acest gest de fiecare dată, în timp ce doar 7% dintre toți respondenții afirmă același lucru.

„Pentru generațiile care au crescut cu penuria alimentară a anilor ’80, respectul pentru mâncare e adânc înrădăcinat. În schimb, tinerii au fost formați într-un context al abundenței, unde lăsatul mâncării în farfurie poate părea chiar un semn al statutului, al bunăstării. Excesul se vede în farfurie.”, spune și Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare.

La nivelul lui 2020, țările din Uniunea Europeană erau responsabile pentru 59 de milioane de tone de risipă alimentară, echivalentul a 131 de kilograme de mâncare aruncată anual pe cap de locuitor. Gospodăriile contribuie cu peste jumătate din această cantitate, ceea ce reflectă o nevoie acută de schimbare culturală și practică.

Studiul a fost realizat de Bookingham și analizat de Except Friday în perioada martie–aprilie 2025. Eșantionul a inclus peste 400 de respondenți din România, selecționați astfel încât să reflecte distribuția demografică la nivel național: vârstă, gen, statut familial, mediu urban/rural. Datele au fost analizate atât în forma brută, cât și ajustate statistic prin ponderare („weighting”) pentru a asigura o reprezentativitate echilibrată. Chestionarul a inclus întrebări multiple cu opțiuni codificate și deschise, acoperind teme precum comportamentul față de resturile alimentare, atitudinea față de a lua masa singur în oraș, rușinea socială în restaurante și percepția asupra risipei alimentare.

Răspunsurile au fost segmentate pe categorii socio-demografice: vârstă (grupe standard: 18–24, 25–34 etc.), gen, prezența copiilor în gospodărie. Scorurile au fost interpretate pe o scară de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „niciodată” sau „complet dezacord”, iar 5 înseamnă „întotdeauna” sau „complet de acord”.

 

 

 

 

 

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Diferența majoră dintre actuala criză energetică și celelalte
Diferența majoră dintre actuala criză energetică și celelalte
„This time is different” este o expresie folosită în domeniul financiar, mai ales în apropierea unei crize. Ironia vine din faptul că, de cele mai multe ori, lucrurile nu sunt atât de......
Companiile Puig și Estee Lauder renunță la fuziunea plănuită, care ar fi creat un grup al produselor de lux în valoare de 40 de miliarde de dolari
Companiile Puig și Estee Lauder renunță la fuziunea plănuită, care ar fi creat un grup al produselor de lux în valoare ...
Acţiunile Puig, proprietarul mărcilor de parfumuri Jean Paul Gaultier şi Rabanne, au scăzut vineri cu aproximativ 14%, ...
Hungaroring se redeschide după cea mai mare renovare din istoria sa
Hungaroring se redeschide după cea mai mare renovare din istoria sa
Hungaroring, celebrul circuit de Formula 1 din apropierea Budapestei, și-a redeschis oficial porțile după finalizarea ...
Șefa BCE Christine Lagarde spune că aşteptările inflaţioniste pe termen lung în zona euro rămân în linii mari ancorate, în ciuda crizei energiei provocată de războiul din Orientul Mijlociu
Șefa BCE Christine Lagarde spune că aşteptările inflaţioniste pe termen lung în zona euro rămân în linii mari ancorate, ...
Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat vineri că aşteptările inflaţioniste pe termen ...