CSM refuză să se pronunţe pe proiectul pensiilor speciale ale magistraţilor: Nu putem fi părtaşi la desfăşurarea unei proceduri nelegale de adoptare a unui act normativ care vizează justiţia şi care e doar o simulare de consultare a autorității judecătoreşti

Potrivit unui comunicat al CSM, Consiliul arată că modalitatea de ”consultare” iniţiată de Guvern este în afara oricărui cadru legal de legiferare în domeniul justiţiei, prim-ministrul neavând competenţa de a iniţia un astfel de demers, scrie Agerpres.

Consiliul Superior al Magistraturii informează opinia publică în legătură cu faptul că la data de 30 iulie 2025 a primit de la Cabinetul Prim-ministrului Guvernului României materialul intitulat „tabelul comparativ aferent propunerii pentru modificarea legislației privind pensiile de serviciu din domeniul Justiției”.

În răspunsul comunicat de Consiliu s-a subliniat că această modalitate de „consultare” este în afara oricărui cadru legal de legiferare în domeniul justiției, prim-ministrul neavând competența de a iniția un astfel de demers.

În consecință, nu poate fi vorba de acordarea avizului prevăzut de art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022, Consiliul Superior al Magistraturii neputând fi implicat în desfășurarea unei proceduri nelegale de adoptare a unui act normativ care vizează sistemul de justiție și care, în esență, este doar o simulare de consultare a autorității judecătorești.

„Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi părtaş la desfăşurarea unei proceduri nelegale de adoptare a unui act normativ care vizează sistemul de justiție şi care, în esenţă, este doar o simulare de consultare a autorității judecătoreşti.”

Marţi, premierul Ilie Bolojan a anunţat că printr-un proiect legislativ se propune creşterea vârstei standard de pensionare a magistraţilor la 65 de ani.

„Propunem creşterea vârstei de pensionare şi intrarea şi în sistemul de justiţie în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, faţă de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creştere a vechimii după care te poţi pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul din România să iasă la pensie mai repede, dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiţii, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie”, a explicat Ilie Bolojan.

De asemenea, premierul a propus ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent, scrie Agerpres.

„În ceea ce priveşte cuantumul pensiei, majoritatea ţărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate – patru ani, cinci ani şi aşa mai departe – şi din această medie de salarii există calculat în diferite ţări, pe diferite sisteme, procente. În unele ţări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferenţiere între sistemul din magistratură şi ceilalţi funcţionari. În cele mai multe ţări există o formulă care însă ne duce în situaţia de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60 – 70% din câştigurile salariale nete din ultimii ani de activitate. În această situaţie, (…) am făcut o propunere care ţine cont atât de acest principiu de bază, dar şi de formulele aflate în legislaţia românească şi cele care ţin de decizii ale Curţii Constituţionale. În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Deci, nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depăşeşte salariul net, şi maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situaţiei din ţările Uniunii Europene”, a arătat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, „calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net”.